De același autor
PNL este un partid istoric. S-au implinit anul trecut 130 de ani de la constituirea "coalitiei de la Mazar Pasa". In gradina casei din Bucuresti a ofiterului britanic Stephen Bartlett Lakeman, care servea in armata otomana sub numele de Mazar Pasa, se intrunea "stanga" vremii. Acolo s-au pus bazele PNL. De numele acestui partid se leaga obtinerea independentei Romaniei, participarea la primul razboi mondial, formarea Romaniei Mari, Constitutia din 1923. PNL este un partid cu un trecut glorios. Atat de tare ii apasa gloria de odinioara pe liberalii de astazi, incat ei nu vor sa renunte la identitatea de penelist, chiar daca prin asta au respins proiecte generoase de formare a unui mare partid popular, care ar fi putut echilibra scena politica din Romania, balansata spre stanga. Cu mandrie in glas, Calin Popescu Tariceanu a spus ca reinnoada traditia primilor ministri liberali, intrerupta in 1937, cu Gheorghe Tatarescu.
Diferenta dintre PNL si restul partidelor din Romania antebelica au facut-o cateva personalitati care in momente cheie ale istoriei au luat decizii corecte. Figurile marcante ale PNL sunt Ion C. Bratianu si fiul sau, Ion I.C. Bratianu. Amandoi au fost presedinti ai PNL si presedinti ai Consiliului de Ministri in momente de cumpana pentru Romania. Primul, I.C. Bratianu, a negociat in Crimeea, in primavara 1877, o alianta cu Rusia, care a dus la participarea Romaniei la razboiul impotriva Imperiului Otoman si la obtinerea independentei. Al doilea, Ion I.C. Bratianu, a purtat timp de doi ani, incepand cu 1914, tratative secrete cu puterile Antantei si doar dupa primirea a nenumarate garantii din partea acestora li s-a alaturat in razboiul impotriva Puterilor Centrale. A pregatit diplomatic retragerea din razboi, atunci cand armatele romane erau incercuite, dupa caderea Rusiei in mainile bolsevicilor si inceperea negocierilor de la Brest Litovsk dintre Trotki si Puterile Centrale. Bratienii au fost oameni de stat responsabili care au pus in permanenta interesele nationale deasupra celor de partid. Au negociat personal, cu incapatanare, in cel mai deplin secret, pana la cel mai mic detaliu aliantele si le-au respectat pana la capat, cerandu-le si partenerilor Romaniei sa faca acelasi lucru.
Chiar daca nu se trage cu tunul in Carpati sau in lunca Dunarii, Romania participa la razboiul antiterorist, in care s-a angajat dupa 11 septembrie 2001, fara nici un fel de rezerve, alaturi de Statele Unite si Marea Britanie. Pana acum cinci ani, la Bucuresti nici macar nu se visa la un context geopolitic atat de favorabil precum cel pe care-l are astazi Romania. Beneficiile obtinute de pe urma participarii la coalitia antiterorista s-au concretizat in calitatea de membru al NATO si intr-o relatie privilegiata cu SUA si Marea Britanie. Toate partidele politice s-au pus de acord pentru a utiliza noul context international si pentru a promova interesele nationale, existand un consens in chestiunea participarii Romaniei la razboiul impotriva terorismului. Consensul s-a evaporat saptamana trecuta.
Tariceanu, urmasul Bratienilor, a decis peste noapte ca Romania s-ar putea retrage de pe frontul din Irak. Dimineata a intrunit Biroul Permanent al PNL, care a votat in unanimitate pentru retragere, dupa care a organizat o conferinta de presa la care a anuntat proiectul liberal. Presedintele Traian Basescu afla de propunerea liberalilor de la televizor. Ministrului de Externe, M.-R. Ungureanu, membru PNL, i se comunica telefonic. Iar aliatii Romaniei afla de pe agentiile de stiri. Daca Bratienii cantareau fiecare gest, fiecare cuvant in politica externa, facand-o previzibila pentru aliati, Tariceanu este cu totul original. Atat de original, incat ar putea face concurenta doar unor politicieni din America Latina. Premierul nu pare constient de faptul ca retragerea din Irak presupune reevaluarea intregii politici externe a Romaniei de dupa 11 septembrie, marcand o schimbare a pozitiei Bucurestiului fata de razboiul antiterorist. Tariceanu confunda un teritoriu sensibil, cum este cel al politicii externe, cu muntii si vaile peste care alearga cu elicopterul ca s-o ia inaintea lui Basescu. Bratienii n-ar fi facut asa ceva. De aceea au si ramas in istorie ca importanti oameni politici.
