De același autor
Intrebat, intr-o emisiune de televiziune, de catre Emil Hurezeanu care sunt realizarile mandatului sau de presedinte dupa consumarea a 4/5 din el, Traian Basescu s-a grabit sa enumere cresterile salariale, ridicarea nivelului de trai, marirea pensiilor etc. Neinspirat raspuns. Acestea pot fi trecute in contul guvernului Calin Popescu Tariceanu, si nu al presedintelui. Si, oricum, nimeni nu astepta de la Basescu cresterea pensiilor. Nu pentru salarii si pensii a fost el votat, ci pentru ca "sa ne scape" de Adrian Nastase si PSD. Lupta anticoruptie si impotriva abuzurilor "partidului-stat" PSD au fost principalele teme de campanie ale lui Basescu. De altfel, anticoruptia va ramane subiect major si in primii patru ani de mandat prezidential. Cu toate acestea, rezultatele au fost departe de asteptari, insa nu doar presedintele este vinovat de esecul anticoruptiei.
Mai mare succes a repurtat Traian Basescu imbratisand temele anticomuniste, prezentate de catre organizatii ale societatii civile ca un proiect de reforma morala a clasei politice. In contextul prefigurarii conflictului cu PNL si cu premierul Tariceanu, preluarea temelor clasice ale Pietei Universitatii, mai putin lustratia, a fost o miscare tactica inspirata a presedintelui Basescu, care si-a transformat in aliati, adesea neconditionati, persoane publice care, prin educatie, trecut personal, sunt mult mai aproape de liberali. Predarea arhivei Securitatii catre CNSAS si condamnarea comunismului sunt - chiar daca presedintelui ii este greu sa accepte - realizarile mandatului sau cu care va ramane in cartile de istorie. Ambele au primit o incarcatura anti-PSD.
Livrarea dosarelor, chiar periate de catre serviciile secrete, a bulversat intreaga elita a Romaniei si a generat "coalitia 322" care a votat suspendarea presedintelui. Nu condamnarea comunismului si nici biletelul roz al controversatei Elena Udrea au dus Romania in pragul unei grave crize politice, ci dosarul lui "Felix" Voiculescu. Din acel moment, niciun politician din Romania n-a mai putut dormi linistit, oricine i-ar fi dat in trecut asigurari. Un raport, o nota informativa, un plan de masuri, fotografia unei amante din tinerete, transcrierea unei convorbiri telefonice pot oricand sa ia calea unei redactii, in ciuda restrictiilor impuse de lege. Din acel moment a inceput campania de presa impotriva lui Basescu. Din acel moment, Traian Basescu a devenit inamicul public nr. 1 al elitei Romaniei, care-si are radacinile in nomenclatura comunista si in combinatiile operative ale Securitatii.
Varful de lance impotriva lui Basescu a fost PSD, care s-a folosit de idiosincrasiile presedintelui la Dinu Patriciu si la alti liberali pentru a rupe Alianta D.A., a sapa o prapastie intre PD-L si PNL si a-l impinge pe Traian Basescu in bratele principalului sau inamic politic.
Ca sa nu devina astazi prizonierul PSD, Basescu ar fi trebuit sa forteze reapropierea de PNL, dupa succesul repurtat la referendumul pentru suspendare. N-a facut-o, pentru ca n-a inteles miza Aliantei D.A., pentru ca este un tactician, si nu un strateg.
In noul context, daca vrea sa obtina al doilea mandat de presedinte, el trebuie sa se reinventeze ca om politic. Daca va continua cu discursul anti-PSD, dupa ce a agreat coalitia PD-L-PSD, risca sa consolideze imaginea de generator de crize politice, intr-o vreme in care electoratul da semne de oboseala. Aceasta conduita poate duce la retragerea PSD de la guvernare si la o mare alianta impotriva lui Basescu la prezidentiale, alianta care sa beneficieze de o consistenta sustinere mediatica.
Iar ca sa evite conflictul cu PSD, presedintele va trebui sa renunte nu doar la temele anticomuniste, preferatele sale din ultimii ani, ci si la anticoruptie, la reforma justitiei (numirea "independentului" Catalin Predoiu pare sa confirme acest curs), sa abandoneze proiectul modificarii Constitutiei. Poate ca presedintele nici nu va considera necesar sa motiveze aceste renuntari. Ori poate ca va converti si PSD la anticomunism, anticoruptie si reamenajari constitutionale. In fond, gruparea lui Mircea Geoana, mai legata de serviciile secrete decat de PSD profund, ar putea, la ordin, flutura si steagurile anticomunism si anticoruptie, compromitand definitiv aceste teme.
Basescu va trebui insa sa explice electoratului sau de ce Dinu Patriciu este mai nociv pentru viata politica din Romania decat proaspatul vicepresedinte al Senatului, Dan Voiculescu, sau decat baronii PSD. De ce, de pilda, ministrii din guvernul condus de Nastase, atat de criticati de Basescu in trecut, sunt acum politicieni respectabili, competenti in domeniile pe care sunt pusi sa le administreze. Sa explice cu ce sunt mai buni ministrii PSD decat au fost cei ai PNL, pe care presedintele adesea i-a ridiculizat. Presedintele ar trebui sa gaseasca explicatii plauzibile, pentru ca atitudinea din trecut fata de ministrii liberali va fi comparata cu cea de astazi fata de ministrii social-democrati.
Daca Basescu se va multumi sa fluture doar argumentul ca PNL n-a vrut sa incheie alianta cu PD-L si a preferat opozitia, ca si cand el n-are nici un fel de responsabilitate pentru aceasta decizie, presedintele va risca sa piarda o buna parte din electoratul reformist care i-a fost alaturi in ultimii ani. Si atunci, chiar daca va castiga alegerile prezidentiale, mandatul sau nu va fi unul reformist, ci un mandat pentru consolidarea acestui tip de feudalism posttranzitie. Electoratul proeuropean, reformist are timp 11 luni de gasit un raspuns la intrebarea daca Traian Basescu mai are un potential pozitiv pentru Romania.
