Între hobby şi antreprenoriat (Afaceri şi societate)

Bogdan Diaconu 13.04.2010

De același autor

Programele europene de sprijin pentru agricultură, accesul la tehnologiile moderne şi la piaţa europeană, precum şi beneficiile sociale considerabile oferite de apicultură sunt tot atâtea oportunităţi pentru antreprenoriatul agricol şi pentru tinerii antreprenori din mediul rural.

„Stiu exact cum se face mierea, cum se descăpăceşte un fagure, câte rame intră într-o centrifugă şi ce gust are fagurele direct din stup. Lucrez de 12 ani alături de tatăl meu“, mărturiseşte Alina, fiica lui Victor Mateş, directorul firmei Apidava din Blaj. „Am studiat ştiinţele economice la Cluj, după care am făcut un master în marketing. Am lucrat tot timpul facultăţii, în timpul săptămânii aranjam mierea noastră pe rafturile magazinelor din Cluj. Timp de 3 ani am fost responsabilă de magazinele din ţară, unde noi livram marfa, iar de 5 ani mă ocup de tot ce înseamnă vânzări şi marketing într-o firmă mică, având 30 de angajaţi. Nu e nici mult, dar nici puţin, dacă ne uităm de unde am plecat.“

În 1991, Victor Mateş, profesor de fizică, renunţa la catedră, hotărând că pasiunea pentru albinărit, moştenită de la bunicul său, poate fi dezvoltată într-o afacere promiţătoare. Împreună cu soţia sa a înfiinţat în 1992 firma Apis Prod, devenită astăzi, sub denumirea de Apidava, unul dintre cei mai importanţi producători de pe piaţa românească a mierii. Apidava este însă mai mult decât o firmă de succes. Brand notoriu în apicultura autohtonă, firma a devenit un model de bune practici de dezvoltare sustenabilă şi de antreprenoriat. Fosta afacere de familie a evoluat într-o companie care sprijină breasla apicultorilor, încurajând parteneriatele de afaceri între producătorii locali, iniţiind relaţii comerciale internaţionale şi deschizând drumul unor producători români pe piaţa europeană. Aflată la cea de-a treia ediţie, Sărbătoarea Mierii, organizată de Apidava, la Blaj în 25 şi 26 martie, în parteneriat cu Asociaţia „Mierea Românească“, Primăria Municipiului Blaj şi Consiliul Judeţean Alba, s-a impus rapid drept unul dintre cele mai importante târguri apicole din ţară.

În jur de 37.000 de apicultori se ocupă astăzi într-un mod mai mult sau mai puţin profesionist de creşterea albinelor. Pentru unii, apicultura este un hobby, un mod de destindere. Pentru alţii, însă, arată Gheorghe Dobre, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Apicole ROMAPIS, creşterea albinelor este o sursă de completare a veniturilor sau chiar o afacere. „Apicultura poate fi o afacere profitabilă pentru stupinele profesioniste, performante, cu peste 500 de colonii de albine“, explică dr. Dobre. În România, precum în toată lumea, apicultura a fost şi este o afacere profitabilă, susţine şi Victor Mateş, însă pentru aceasta este necesar să se dezvolte ferme apicole cu minimum 400-500 de stupi. La rândul său, Radu Vancea, administrator al firmei ProApicultura, arată că pentru a face profit din apicultură „este nevoie în primul rând de cunoştinţe pentru a întreţine şi exploata eficient familiile de albine“. „Si, la fel de important, mărturiseşte tânărul apicultor, este nevoie de multă muncă, dedicaţie şi dragoste pentru aceste făpturi minunate care sunt albinele.“

Dacă ani buni după 1989 apicultura şi apicultorii români nu au avut o soartă prea bună, de câţiva ani creşterea albinelor devine o ocupaţie din ce în ce mai profitabilă şi mai atractivă. Conform datelor oferite de Ministerul Agriculturii, în România activează aproximativ 37.000 de crescători de albine, dintre care peste 35.000 sunt afiliaţi la diferite asociaţii apicole. Din 2001 se înregistrează o creştere a numărului de familii de albine, precum şi o creştere a producţiei de miere. În ciuda crizei economice sau, poate, tocmai datorită acesteia, tot mai mulţi crescători de albine decid să se înregistreze ca producători autorizaţi, numărul apicultorilor înregistraţi în domeniul agriculturii ecologice sporeşte, numărul producătorilor înregistraţi la direcţiile sanitar-veterinare este în creştere şi, în consecinţă, tot mai mulţi apicultori au acces la fondurile europene. Deşi consumul de miere este foarte mic în România, tot mai multe branduri de produse apicole îşi fac loc pe rafturile magazinelor şi tot mai mulţi români devin interesaţi de aceste produse.

După un an 2009 foarte bun pentru producătorii de miere, ediţia 2010 a Sărbătorii Mierii este o bună demonstraţie a potenţialului pe care îl are apicultura pentru antreprenoriatul agricol şi rural. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22