Biden mizează pe creșterea rolului statului în criza globală

Președintele Joe Biden dorește să se angajeze în confruntarea cu ascensiunea autoritarismului rusesc și chinez, schimbând America din temelii.

Cristian Campeanu 11.05.2021

De același autor

Când președintele Ronald Reagan s-a angajat într-o confruntare frontală cu Uniunea Sovietică și comunismul, a făcut-o sprijinindu-se pe promovarea unor valori universale precum libertatea individuală și drepturile naturale în interiorul blocului comunist și și-a susținut discursul cu rachete nucleare și programe de înarmare spațiale.

Biden vrea să revoluționeze societatea americană prin revoluționarea economiei și a capitalismului. În discursul pe care l-a ținut în fața Congresului pentru a marca primele 100 de zile de mandat, Biden a prezentat un program care, dacă va fi aprobat de legislativ, va produce schimbări fundamentale în economia și în societatea americane.

Biden a reușit să treacă deja prin Congres stimulul anti-Covid în valoare de 1.900 de miliarde de dolari, care conține mult mai multe cheltuieli decât finanțarea vaccinării și a celorlalte măsuri de combatere a pandemiei. Toate scutirile de taxe și impozite și măsurile de sprijin acordate în timpul pandemiei și al lockdown-ului vor continua, inclusiv alocarea de bani guvernamentali către populație.

Peste acest „pachet”, guvernul american a anunțat un program de investiții în infrastructură în valoare de 2.300 de miliarde destinat reparațiilor și construcțiilor de șosele și poduri, precum și dezvoltării rețelei de bandă largă. Acesta ar avea drept scop, pe lângă ameliorarea stării unei infrastructuri considerate învechite, crearea a numeroase locuri de muncă și stimularea creșterii economice. În plus, vor fi slujbe bine plătite pentru că proiectul administrației prevede creșterea salariului minim la 15 dolari pe oră. Prețul plătit va fi creșterea puterii sindicatelor, care vor câștiga o poziție de forță atât în raport cu muncitorii, cât și cu patronatele.

Până aici se adună 4.200 de miliarde de dolari. Dacă vă imaginați că e suficient, vă înșelați. Al treilea program guvernamental este destinat familiilor și copiilor și prevede, printre altele, finanțarea de la bugetul federal a doi ani de învățământ preșcolar precum și a doi ani de învățământ postliceal în așa-numitele colegii comunitare. Totul pentru a întări, cum a spus Biden în discurs, educația democratică a copiilor pentru a face față agresiunii autoritarismului. În plus, programul mai prevede plata de la buget a trei săptămâni de concediu pentru fiecare salariat. Valoarea totală? 1.800 de miliarde.

În total este vorba, așadar, de 6.000 de miliarde de dolari guvernamentali aruncați în economie, sănătate și programe sociale, care vor crește rolul statului în societatea americană la un nivel care depășește cu mult prin amploare și suma pusă în joc de proiectele anterioare de expansiune a rolului guvernului federal, New Deal al lui F.D. Roosevelt și Great Society al lui L.B. Johnson. Pentru a realiza dimensiunea acestei autentice revoluții, trebuie precizat că Produsul Intern Brut al Americii se ridică la aproximativ 21.000 de miliarde, bugetul federal este de 5.000 de miliarde – la care se adaugă cele 6.000 din programele lui Biden –, în vreme ce veniturile din taxe și impozite nu depășesc 3.500 de miliarde.

Revoluția tiparniței de bani

Cum intenționează administrația să finanțeze deficitul uriaș. În primul rând, prin majorarea taxelor și impozitelor individuale și pentru companii, a impozitelor pe creșterea de capital și a multor alte taxe și impozite care îi vizează în primul rând pe cei bogați și corporațiile care, potrivit spuselor președintelui, vor trebui să plătească „partea cuvenită”. În plus, președintele vrea să „îmbunătățească colectarea” prin creșterea dimensiunilor și puterii Fiscului (IRS). În total, administrația speră să adune astfel circa 4.000 de miliarde, ceea ce este mult, dar chiar și așa lasă o gaură aproape la fel de mare între venituri și cheltuieli.

Și aici intervine ceea ce se numește Modern Monetary Theory (MMT), teoria potrivit căreia atâta vreme cât o națiune suverană controlează tiparnița de bani, statul poate să cheltuiască oricât poftește fără teama de a rămâne fără bani, fără teama de deficite și de inflație, și de stagnare. Pariul este că poți conjura bani din nimic, cam ca în cazul monedelor virtuale, și poți cheltui nelimitat fără să plătești vreun preț pentru asta și la sfârșit să ai și bunăstare și stabilitate. Bineînțeles, progresiștii din toată lumea strâng pumnii pentru ca acest experiment absolut nou să reușească, pentru că asta ar însemna că statul poate crea bunăstare prin simpla putere de a tipări bani fără să își asume vreo responsabilitate sau vreun cost. Toate programele de austeritate de tip german s-ar dovedi profund greșite și generatoare de suferințe complet nenecesare pentru popoare întregi. Politica europeană de control al deficitelor ar trebui abandonată complet, iar rolul și însăși existența euro ar fi puse în discuție. Pentru prima oară în istoria societăților omenești, s-ar dovedi că poți fi și cu slănina în pod și cu buzele unse. O revoluție autentică bazată, în esență, pe ideea keynesistă că „pe termen lung, toți suntem morți” și ca atare putem împrumuta oricât vrem de la un viitor care este întotdeauna cât mai îndepărtat.

Circumstanțele sunt mai favorabile ca niciodată. Pe de o parte, oamenii potriviți par să fie la locul potrivit. Secretarul trezoreriei, Janet Yellen, a fost dintotdeauna o adeptă a ideii că guvernul federal trebuie să cheltuiască „big” încă de pe vremea când era președinte al Federal Reserve, iar actualul președinte al Fed, Jay Powell, a declarat că Fed nu se grăbește să crească ratele dobânzilor, semn că nu ia în seamă deocamdată temerile exprimate pe la colțurile Wall Street-ului privind inflația. Yellen a prezis chiar că nu va exista niciun fel de inflație. Pe deasupra, americanii par să susțină în număr mare creșterea rolului statului în economie. Potrivit unui studiu asupra unui agregat de sondaje realizat de American Enterprise Institute, 54% dintre americani a favoriza implicarea mai puternică a statului în economie, ceea ce dovedește că susținătorii „de dreapta” sau „conservatori” ai lui Trump nu sunt în realitate nici atât de situați la dreapta, nici atât de conservatori. Or, cel puțin, că nu mor de dragul capitalismului în mod special.

Cel mai mare program de redistribuire a avuției

Dacă programul ultra-progresist al lui Biden va funcționa, atunci nu va mai putea fi ridicat niciun obstacol rațional în calea marșului către paradisul socialist. Cheltuielile guvernamentale masive vin la pachet cu reglementări masive și cu intervenția la fel de masivă a statului în administrarea unor părți mari ale economiei. Ideea este că statul poate fi un bun manager dacă aruncă în permanență cu bani. Nu vom relua aici teza că statul este cel mai prost manager, dar trebuie spus că statul vine în spate cu o birocrație uriașă, mai ales statul american federal, și cu o mulțime de reguli care vor pune în pericol caracterul dinamic și inovativ al economiei americane, care a făcut până acum diferența față de restul lumii.

Pe de altă parte, în măsura în care statul finanțează programe sociale din ce în ce mai vaste, intruziunea statului în viețile cetățenilor care se bucură de aceste programe este inevitabilă. Dacă statul va plăti cea mai mare parte a asigurărilor de sănătate, așa cum intenționează planul Biden, atunci statul va avea dreptul să controleze cum îți trăiești viața, ce mănânci, cât bei și cât dormi. Ce-i drept, Biden nu a rostit nici măcar o singură dată cuvântul „libertate”, devenit o vorbă de ocară printre progresiști, dar o asemenea putere va amenința serios libertatea individuală și va pune la îndoială limitele puterii de stat.

În al treilea rând, așa cum este gândit, planul Biden este cel mai mare proiect de distribuție a avuției naționale. Practic, în vreme ce așa-numitele categorii „defavorizate” vor fi inundate cu bani guvernamentali, forțele productive și inovatoare ale Americii vor fi prinse în chingile rigide ale sistemului de taxe și impozite. Aici nu este neapărat vorba de managementul marilor corporații, ci de investitorul mediu, care va ajunge să plătească statului până la 52% din venit, ceea ce reprezintă evident o forță de descurajare a antreprenoriatului. Chiar dacă există programe de finanțare cu costuri reduse a împrumuturilor pentru deschiderea de noi afaceri, perspectiva impozitelor mari și amenințarea unui Fisc tot mai agresiv va face ca foarte puțini să apeleze la aceste facilități. În viziunea administrației Biden, capitalistul american de orice fel, mic sau mare, este plasat într-o poziție marginală, în vreme ce rolul central îi revine agentului guvernamental și beneficiarilor de finanțări de stat.

Ultima oară când s-a întâmplat ceva de genul acesta a fost în anii ‘60. Rezultatul a fost inflație generalizată, șomaj ridicat și stagnare economică. Ieșirea din acest cerc vicios s-a făcut prin reformele de piață ale anilor ‘80. Dacă marele pariu al lui Biden va fi pierdut, soluția va fi aceeași. Pendulul va reveni în favoarea pieței.

Joe Biden este convins că planul său va duce la restaurarea puterii economiei și democrației americane, ceea ce o va plasa într-o poziție avantajoasă în confruntarea acestui secol cu China și capitalismul ei de stat. Dacă însă soluția este etatismul cvasi-socialist și limitarea libertăților individuale, atunci costul, nu numai în bani, ci și în asumarea unor valori universale va fi prea mare. Știm că soluțiile lui Reagan din anii ‘80, atât cea economică cât și cea geopolitică, au funcționat. Ar fi un miracol ca planul economic al lui Biden să funcționeze. Ce se va alege atunci de confruntarea geopolitică? //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22