E chiar mai grav decat credeam

“Martea Neagra” a democratiei romanesti: o rusine nationala. Cand o sa privim in urma, nu o sa ne vina sa credem ca Romania si romanii au fost supusi unei asemenea insulte si umilinte.

Dragos Paul Aligica 12.12.2013

De același autor

“Martea Neagra” a democratiei romanesti: o rusine nationala. Cand o sa privim in urma, nu o sa ne vina sa credem ca Romania si romanii au fost supusi unei asemenea insulte si umilinte.

Lista cu parlamentarii in cauza e utila. Sa stim cu nume si prenume cine sunt ticalosii. Dar sa nu uitam esenta problemei: respectivii reprezinta nu doar propria forma de nesimitire patologica, tupeul tipic al escrocilor si talharilor de vocatie. Chestiunea e mult mai grava.

Este vorba de undeva intre 300 si 400 de familii, de clanuri, care sunt in plin proces (a) de a finaliza institutionalizarea controlului oligopolic asupra sistemului politic, administrativ si economic din Romania si (b) de a crea in acest proces o casta politica (cu valente ereditare) care urmeaza sa opereze deasupra legii, deasupra mecanismelor democratice, deasupra regulilor elementare ale economiei concurentiale.

Despre asta vorbim aici: o schimbare structurala a intregului regim social-politic si economic. Este ceva incredibil in secolul 21, in Uniunea Europeana. Te uiti si nu iti vine sa crezi ca ni se intampla noua, aici, sub ochii nostri…

Comentatorii aseamana ceea ce se intampla cu o forma de feudalism. Este mai grav. Mijloacele tehnologice si administrative moderne, forta de centralizare a statului modern, folosirea mecanismelor si resurselor bugetelor publice vor da acestei federatii de clanuri o capacitate de a controla si exploata majoritatea din castele inferioare in moduri pe care jupanii feudali nici nu le visau.

In conditiile economice moderne (in care chiar si productivitatea economica slaba este totusi suficienta mentinerii la un nivel de supravietuire mizerabil dar acceptabil unui numar mare de dependenti) posibilitatea de a oferi “paine si circ” unei populatii sistematic indoctrinate mediatic in sensul pasivitatii, devine o realitate politic-administrativa. Devine un principiu de guvernare viabil chiar si intr-o tara prost guvernata, cu resurse umane si materiale subfolosite, corupta. Atat timp cat inegaliatea de status este camuflata printr-un baraj mediatic continuu iar de la stat “se da ceva”, totul e pasabil.

Merita votantul roman acesta bataie de joc petrecuta in Parlament saptamana asta si implictul tratament sugerat de formula de regim descris mai sus, catre care clanurile si familiile castei politice imping Romania?

Stiintific vorbind, raspunsul este da. De 20 de ani, (daca vreti de 60 de ani), lucrurile pregatesc terenul pentru o asemena posibila transformare sociala. Clanurile si familiile conducatoare reprezentate masiv in actuala Putere ce a pornit acesta campanie de schimbare sociala si politica fara precedent in tarile civilizate, sunt reflectarea a 23 de ani de exercitii electoare relativ libere in Romania.

Votantul median roman este ca educatie politica, cultura civica, atitudine publica si comportament antreprenorial, se vede, cumva afin unui regim si tipologii de ierarhie sociala de tipul jupanilor si clanurilor reprezentate pe Parlamenul Rusinii Nationale. In acest sens, ce fac indivizii astia e o urmare sociologica si politica fireasca. Majoritatile sau pluralitatile electorale manifestate in perioada democratica ne-au adus aici. Mergeti in fiecare judet, judeti cu judet: veti identifica familiile si clanurile si baza lor social-politica si electorala cu mare usurinta.

Romanii se mira ce ticaloasa e clasa politica si sa vezi si sa nu crezi. Dar clasa asta politica este validata si revalidata de ei la urme de fiecare data. Nu a fost nici parasutata de occidentali nici votata de japonezi. E rezutatul constant al unei serii de alegeri libere ce au avut loc de 20 si ceva de ani in aceasta tara.

Moral si politic vorbind insa, raspunsul este: nu. Majoritatea romanilor merita un regim decent. Merita, indiferent de lipsa de cultura politica, de civism si in ciuda apetentei pentru formule de guvernere de tipul “paine si circ”, sansa unei vieti mai bune. Merita sansa autoguvernarii democratice. Aceata este constanta moral-politica a miscarii reformiste in Romania de 20 si ceva de ani.

In acest sens, intrebarea cheie este: Poate minoritatea reformista care se opune acestor evolutii nefaste face ceva pentru a opri instaurarea controlului absolut al marilor familii si oligarhiei aferente asupra tarii?

Raspunsul este: da. Evolutiile recente au creat inceptul unui clivaj intre potentiale majoritati electorale si frontul politic si mediatic care opereaza in sustinerea cauzei jupanilor si clanurilor proiectatei caste politice. Majoritatea, asa cum e ea, vede acum lucruri pe care le poate intelege. Clanurile sunt acum in controlul aproape absolut al tarii la nivel local, judetean si chiar si la centru. Oamenii vad toate astea. Poate ca nu inteleg ei multe. Dar inteleg instinctiv ca nu e bine: Astia e clar ca iau mai mult decat dau. Si vor tot mai mult. Sunt peste tot, ei si nemurile si asociatii lor. Si iau, si iau, si iau. Nu e bine…

Pentru prima data in ani buni, minoritatea reformista poate specula in acest joc in trei, bresa creata. In trecut a reusit de mai multe ori sa aiba rezultate remarcabile prin specularea aparitiei acestui clivaj. Sa nu uitam: in Romania s-a facut enorm progres fara ca reformistii sa fi fost vreodata majoritari sau in controlul relativ al mecanismelor puterii.

“Martea Neagra” a reactivat asadar posibilitatea unei contraofensive reformiste. Ramane de vazut daca si cum va fi speculata aceasta oportunitate. Dar asta e o discutie separata.

Articol publicat de contributors.ro

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22