Razboiul dintre Palate loveste Armata

Fara Autor 25.09.2006

De același autor

Armata romana a ramas fara ministru si sef de Stat Major, dupa ce Teodor Atanasiu a fost suspendat de presedintele Traian Basescu, iar generalul Eugen Badalan a fost trimis in rezerva. Criza dateaza insa  de mai bine de doua luni.

Joi, 29 iunie, ministrul Apararii, Teodor Atanasiu, a trimis o telegrama atasatilor militari romani din toata lumea, in care le-a spus sa transmita oficialilor din tarile respective ca va propune CSAT retragerea trupelor romanesti din teatrele de operatii. Intrunit la 30 iunie, CSAT a respins propunerea prezentata de ministrul Apararii in numele PNL, motivand ca acesta nu a argumentat retragerea militarilor din Irak, nu a prezentat o analiza cu efectele politice ale anuntului de retragere si nici o analiza a efectelor in cooperarea militara a armatei romane cu armatele statelor care sunt angajate in operatiunile din Irak. Decizia CSAT a fost salutata de ambasadele SUA si Marii Britanii la Bucuresti.

La 5 iulie, ministrul Atanasiu a declarat ca stie de la serviciul de informatii al armatei ca Adriana Saftoiu, consilier prezidential, ofera presei stiri "pe surse" de la Palatul Cotroceni. Adriana Saftoiu a depus la Parchetul Militar, pe 11 iulie, o plangere penala impotriva ministrului Apararii, pe care l-a acuzat ca ar fi folosit Directia de Informatii a Armatei pentru a afla detalii despre activitatea ei la Cotroceni. Deputatul PSD Eugen Bejinariu a depus si el o plangere impotriva lui Atanasiu pentru abuz in serviciu, in urma unor informatii aparute in presa despre existenta unui ordin adresat ofiterilor DGIA de a racola parlamentari, ziaristi, functionari din administratie si oameni de afaceri care pot face lobby in favoarea MApN.

Dupa ce o comisie speciala a analizat acuzatiile, la 7 septembrie, presedintele Basescu a trimis ministrului Justitiei cererea privind inceperea urmaririi penale impotriva lui Atanasiu. Armata a primit inca o lovitura pe 8 septembrie, dupa ce DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala impotriva sefului Statului Major General, Eugen Badalan, acuzat de fapte de coruptie in dosarul privind schimbul de autovehicule uzate contra anvelope de la o firma autohtona. De altfel, ministrul Atanasiu a solicitat, pe 10 septembrie, schimbarea sefului Statului Major General. Numai ca presedintele Basescu nu s-a multumit sa il treaca in rezerva pe generalul Badalan si, pe 12 septembrie, l-a suspendat din functie si pe ministrul Apararii, "pentru a indeparta orice suspiciune de influentare a anchetei avand in vedere declansarea procedurii de urmarire penala impotriva domnului Atanasiu". De asemenea, presedintele a numit un nou sef al Statului Major General, in persoana viceamiralului Gheorghe Marin. Teodor Atanasiu a reactionat la suspendare, acuzand coruptia din armata si faptul ca presedintele nu l-a avut niciodata la inima. Atanasiu a declarat ca va ataca in justitie decizia suspendarii sale.

Suspendarea ministrului Teodor Atanasiu risca sa provoace o ruptura grava intre PNL si Traian Basescu, dupa ce Crin Antonescu a anuntat, pe 13 septembrie, ca liberalii vor veni cu un candidat propriu la Presedintie.

Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra crizei din armata, revista 22 a realizat o ancheta printre comentatori politici, care au raspuns la urmatoarele intrebari:

 

1. Credeti ca Traian Basescu a comis un abuz (chiar daca este acoperit constitutional) suspendandu-l pe Teodor Atanasiu?

2. Credeti ca suspendarea se explica doar prin rivalitatea dintre Basescu si liberali sau are rostul de a impiedica ingerintele politice asupra armatei?

3. Cat de grav vor fi afectate relatiile in coalitia de guvernare, si in special in alianta PNL-PD, de suspendarea liberalului Atanasiu?

 

SEVER VOINESCU

PNL a primit o lectie despre "cine e cine" in Alianta

 

1. Daca s-a cerut urmarirea penala, presedintele poate dispune suspendarea ministrilor din functie (art. 109, al. 2, teza a II-a din Constitutie). Acel "poate" deschide adevarata discutie. Constitutia i-a permis presedintelui sa ia aceasta decizie, dar nu l-a obligat, ceea ce face posibila numai o discutie politica, si nu una juridica, constitutionala. Asadar, din punct de vedere constitutional, d-l Basescu s-a aflat in deplina legalitate. Politic, nu as zice ca d-l Basescu a abuzat, dar as zice ca d-l Basescu a jucat tare. A fortat, cu buna-stiinta, dezechilibrarea Aliantei, riscand chiar ruperea ei. Tind sa cred ca a fost un risc calculat, care, pana acum, nu s-a produs. Scopul actiunii politice, insa, mi se pare ca a fost atins. De fapt, d-l Basescu a consacrat PD drept prima vioara a Aliantei. PNL putea, si inca mai poate, sa reactioneze extrem, rupand Alianta, dar d-l Basescu, jucator abil, a stiut ca sunt totusi sanse minime ca, de dragul d-lui Atanasiu, PNL sa se puna intr-o asemenea nefavorabila postura, caci acela care va rupe Alianta D.A. va plati electoral.

2. Nu cred ca suspendarea are de-a face cu oprirea ingerintelor politice in armata. Dimpotriva, d-l Atanasiu si-a exercitat ministeriatul intr-un asemenea fel, incat influenta sa asupra corpului de ofiteri de rang inalt era practic nula. In randul cvasiunanimitatii generalilor importanti ai României, d-l Atanasiu nu se bucura de nici un respect, asa ca el insusi nu putea impune armatei nimic politic. Abia succesorul sau, daca va fi un ministru mai priceput, mai atasat de armata si mai carismatic, va putea face asemenea jocuri, atragand de partea sa ori a partidului sau anumite personalitati cu una, doua, trei sau chiar patru stele mari pe umar.

Sigur ca masura suspendarii d-lui Atanasiu are de-a face cu divergentele dintre liberali si d-l Basescu - acesta a fost un factor care a precipitat decizia, cam asa cum faptul ca d-na Mona Musca era un opozant al actualei conduceri a PNL a favorizat decizia conducerii partidului de a o exclude. Cred ca presedintele a calculat inca de la infiintarea comisiei pasii pentru suspendarea d-lui Atanasiu si cred ca a decis sa il suspende, adica sa il elimine din fruntea armatei, din trei mari motive. Primul tine de raportul pe care d-l Atanasiu a gasit de cuviinta sa il stabileasca cu d-l Basescu, si ma refer la prea desele momente in care ministrul Apararii a uitat ca, dupa Constitutie, presedintele este comandantul fortelor armate, si la dispretul aratat, nu o data, fata de hotararile CSAT. Al doilea motiv, la fel de tare precum cel dintai, viza incompetenta crasa dovedita de d-l Atanasiu in acel post. D-l Atanasiu nu a fost capabil sa propuna nici o viziune politica sau strategica din postul pe care l-a detinut, nu a fost capabil sa propuna, sa ia sau sa sustina nici o masura care sa creasca gradul de compatibilitate al armatei noastre cu cele ale aliatilor NATO, nu a fost capabil, si din cauza barierelor de limba, insurmontabile in cazul sau, sa se relationeze in nici un fel cu omologi din state aliate si, poate cel mai grav, nu a fost capabil sa ofere nici o perspectiva reala, sustenabila, politicii noastre de securitate. Al treilea motiv tine de o miscare in jocul de sah care are ca final reasezarea raporturilor de putere intre PNL si PD in Alianta. D-l Basescu a vrut sa arate ca are mijloace sa fie, in continuare, liderul jucator al Aliantei si ca Executivul nu este un fief liberal, ci apartine si PD-ului.

3. Cum spuneam, d-l Basescu a jucat tare, urmarind cu aceasta lovitura cresterea puterii PD in Alianta. Desigur, nu prin faptul ca PD va ocupa postul, nici vorba de asa ceva, postul revine liberalilor. Insa d-l Basescu a aratat ca domnia-sa, ca pedist, are parghii asupra exprimarii guvernamentale a Aliantei.

Daca inteleg bine, liberalii joaca prudent. Alianta trebuie sa se pastreze pentru ca altfel România va derapa intr-o aritmetica parlamentara imposibil de sustinut. Astfel, sunt doua variante. Fie PNL este un jucator rational si atunci duce o competitie politica cu PD pana la limita ruperii Aliantei - ceea ce e varianta preferabila. Fie, cum spune gura targului, d-l Tariceanu a inteles bine ca acesta este momentul de varf al vietii sale si vrea sa il prelungeasca cat de mult se poate si cu orice risc. In ambele cazuri, Alianta nu se va rupe. In ultimul caz insa, e posibil ca, ajuns la capatul drumului, d-l Tariceanu sa se lanseze intr-o politica de tip "dupa mine, potopul!" si sa destrame Alianta, cu un ultim gest politic.

Relatiile interpersonale nu mai au cum sa fie afectate. D-nii Orban si Berceanu, Hasotti si Blaga, Boc si Tariceanu au ajuns intr-un asemenea punct de cooperare politica, incat mai rau nu se poate. Asa ca, in privinta relatiilor dintre lideri, efectul nu e prea mare. Politic, repet, PNL a primit o lectie despre "cine e cine" in Alianta si sper sa o inteleaga ca atare, desi, de sub bretonul d-lui Crin Antonescu, mi se pare ca lucrurile se vad altfel.

 

CRISTIAN PIRVULESCU

Tema politizarii armatei trebuie privita cu circumspectie

 

1. In cel mai strict sens al termenului, Traian Basescu nu a comis vreun abuz suspendandu-l pe ministrul Apararii, caci nu poate fi acuzata nici incalcarea legalitatii, nici depasirea atributiilor constitutionale. Articolul 109 din Constitutie prevede, suficient de clar, ca presedintele Romaniei are "dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor", si "daca s-a cerut urmarirea penala, presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie". In acest caz, conceptul de abuz este extrapolat din spatiul juridic, unde este clar, in spatiul politic, unde are un continut ambiguu. Si, ca de obicei, cand e vorba de politica, ambiguitatea nu este accidentala. In aceasta imprejurare poate fi vorba eventual de un abuz de incredere in ordine morala, si asta doar in masura in care a existat o intelegere intre presedinte si liberali. Chiar si in aceasta ipoteza abuzul ramane de dovedit, cata vreme nici o intelegere nu a fost asumata public. Ce i se poate, in schimb, reprosa presedintelui este momentul in care a dispus suspendarea ministrului: nu imediat dupa avizul pe care l-a dat in privinta urmaririi penale a lui Atanasiu, ci dupa ce a inceput urmarirea penala impotriva generalului Badalan. Intarzierea suspendarii a creat impresia unei reactii de aparare intr-un razboi politic, si nu a unei decizii coerente. Iar precizarile ulterioare nu au putut lamuri motivul decalajului intre momentul avizarii urmaririi penale a ministrului si cel al suspendarii sale.

2. Suspendarea tardiva a ministrului a creat imaginea unui contraatac la adresa liberalilor. Mai mult, in cateva luari de pozitie publice, presedintele a sugerat, fara a-i numi direct, ca acestia favorizeaza un conflict la varful armatei si pun interesele de partid inaintea intereselor nationale. Deja conflictul intre presedinte si liberali a depasit, cel putin la nivel discursiv, rivalitatea personala sau disputa institutionala, dovedind o diferenta de viziune. In discursul prezidential, retorica statului dezvaluie o perspectiva politica centrata pe prevalenta interesului national in raport cu cele de grup. In acest sens, rolul sau pare a fi acela de a incarna interesul natiunii si de a proteja statul impotriva partidelor. Acest tip de neo-gaullism, relevat si de mai noua referinta franceza indusa de Traian Basescu in dezbaterea privind modificarea Constitutiei si tipul de regim adecvat pentru Romania, intra in contradictie cu individualismul programatic al liberalilor. Oricum, tema politizarii armatei trebuie privita cu circumspectie, caci si presedintele a cerut generalilor din CSAT sa voteze, deci sa se exprime politic, in privinta retragerii din Irak. De fapt, dincolo de problemele personale si rivalitatile dintre partide exista ceva mult mai profund, o tensiune ce traduce pe plan politic si in dialect dambovitean diferente principiale de esenta.

Suspendarea lui Atanasiu s-a dorit o declaratie de razboi total. Ea sugereaza ca nu mai exista cale de intoarcere. Dar in politica gesturile teatrale, atat de frecvente, nu sunt urmate de actiuni la fel de clare. Alianta rezista si va continua sa supravietuiasca atata vreme cat nu se va construi o alternativa viabila. Restul e zgomot de fond. Dar fara acesta linistea ar fi de mormant.

 

CRISTIAN GHINEA

Imaginarul conspirationist

 

Mi se pare ca imaginarul conspirationist a invins definitiv bunul simt si logica elementara. Va sa zica, avem un ministru care spune cu gura sa ca Directia de Informatii a Armatei l-a informat despre ce discuta un consilier prezidential cu ziaristii. Exista declaratii ale subordonatilor ca acelasi ministru a ordonat armatei o actiune de lobby pe langa parlamentari.

Mie mi se pare ca ambele chestiuni sunt deosebit de grave si ca PNL ar fi trebuit sa se descotoroseasca singur de un asemenea ministru. Practic, PNL are o pozitie foarte slaba: cum poti sa faci gard viu in jurul unui demnitar care reinvie politia politica?

Acum se desfasoara o actiune clasica de eludare a responsabilitatii: Atanasiu a comandat actiuni de politie politica, dar este scuzabil pentru ca e anti-Basescu si se lupta cu coruptia din armata. Mi se pare ca PNL este cu totul ridicol, ar fi in stare sa-l coopteze si pe Plesita in partid, doar sa fie anti-Basescu.

Liberalii par ca si-au pierdut cu totul capul. Singura logica de functionare pare a fi isteria interna (mazilirea insubordonatilor este mai usor de facut cand functionezi in regim de cetate asediata) si riposta decelebrata in exterior. Sa impingi la maximum conflictul cu Basescu pe un asemenea caz, in apararea unui personaj atat de sinistru, este nu numai o prostie, este si o greseala.

 

IOSIF BODA

Atanasiu - cel mai nepotrivit ministru al Apararii

 

1. "Abuz... acoperit constitutional" este o contradictie in termeni. Cata vreme legislatia ii permite presedintelui tarii ca, intr-o problema data (in cazul de fata, suspendarea din functie a ministrului Apararii, Teodor Atanasiu), sa dea un aviz pozitiv sau unul negativ, indiferent ce raspuns ar da, el nu poate fi considerat sub nici o forma un abuz. Mai degraba ne putem intreba daca decizia presedintelui era sau nu oportuna, avand in vedere tensiunile duse pana la paroxism intre PNL si PD, dar si faptul ca multe institutii ale statului (Parchet General, SRI, SIE) au conduceri interimare sau provizorii.

2. Intre conducerea PNL si presedintele tarii exista mai mult decat o rivalitate. Termenul de rivalitate este un eufemism. Oricum, raporturile dintre PNL si premierul Calin Popescu Tariceanu, pe de o parte, si presedintele Traian Basescu, pe de alta parte, fac extrem de dificil actul de exercitare a puterii politice. In primul rand, in zona executiva, dar si in procesul de elaborare si adoptare a legislatiei. Procesul guvernarii devine nu doar greoi si dificil, dar si devorator de energii, de surse. Tipul de relatii care exista azi intre presedinte si primul ministru nu cred ca este privit cu ochi admirativi nici macar de catre partenerii Romaniei din NATO sau UE.

Este, cred, evident si faptul ca presedintele incearca sa protejeze armata de amestecul politicii de partid. Armata nu e compusa nici din fete virgine si nici din calugari saolini. Sunt oameni si sunt supusi inclusiv pacatelor. Dar ea, ca institutie, trebuie ferita de ingerintele politice, de interesele unui partid sau ale altuia. Este prea periculos. Mai mult, cred ca ne-ar trebui o lege care sa interzica nu doar fostilor sefi ai serviciilor secrete, adjunctilor acestora, sefilor de diviziuni, dar si conducerii executive (de comanda) a armatei ca, dupa trecerea in rezerva, sa intre timp de cinci ani in vreun partid politic.

3. In opinia mea, Teodor Atanasiu a fost cel mai nepotrivit ministru al Armatei. Nu are nimic din ceea ce trebuie sa fie inzestrat azi un ministru al Apararii Nationale a unei tari membre NATO. De la cel mai banal instrument: o limba straina (in speta engleza), pentru a comunica fara translatori, si pana la totala lipsa de cultura politico-militara. Cred ca PNL a facut o eroare strategica numindu-l in aceasta functie, colosal de importanta. Nu este suficient sa fii un membru credincios al partidului tau. Din pacate, si unele din numele care se vehiculeaza ca succesori posibili ai lui Atanasiu stupefiaza. PNL are oameni pentru acest post, care ramane in curtea si responsabilitatea lor.

Suspendarea lui Atanasiu din functie pare, mai degraba, a fi pretextul decat cauza izbucnirii unor atacuri reciproce (dar mai ales liberale) intre reprezentantii celor doua partide, care, teoretic, ar trebui sa fie inca in Alianta. O posibila destramare oficiala a Aliantei PNL-PD, acum, ar putea declansa un adevarat ciclon politic, cu consecinte greu de evaluat. Scena politica romaneasca nu este, inca, pregatita pentru asa ceva.

 

CORNEL CODITA

Atanasiu este o cantitate neglijabila politic

 

1. Formularea intrebarii contine raspunsul!! Daca actiunea este sprijinita de textul Constitutiei, si este!!, nu poate fi un abuz! Pe scurt, NU!

2. Dupa actiunea lui Atanasiu, care a mobilizat si utilizat un instrument al statului, reteaua atasatilor militari, pentru a transmite catre autoritati ale altor state un mesaj care nu avea autoritatea statului roman, ci doar acoperirea unei decizii de partid, in speta, a PNL, orice alta masura decat demiterea ar fi fost dezastruoasa! Nu Basescu, Sfantul Duh daca era presedintele Romaniei nu i-ar fi putut trece cu vederea asa ceva!

3. Aproape deloc! Atanasiu este o cantitate neglijabila politic, iar dorul de beneficiile guvernarii doare prea tare in piept Coalitia si pe fiecare membru al ei, ca intreg aliotmanul sa se-mpiedice de-un ciot!

 

Ancheta realizata de Armand Gosu

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22