De același autor
In urma cu vreun an si ceva, in perspectiva aderarii la UE, Romania si-a liberalizat contul de capital, adica miscarile de capitaluri inspre si dinspre strainatate. Operatiunea incepuse mai demult, dar atunci au capatat unda verde vectori grei ai acestei liberalizari, precum permisiunea acordata rezidentilor de a-si deschide conturi in strainatate sau autorizarea nerezidentilor de a-si face depozite in lei sau plasamente pe piata de capital in Romania.
Banca Nationala a facut estimari asupra diferitelor miscari de capitaluri inspre si dinspre strainatate, ceea ce ar putea constitui un fel de prim bilant al liberalizarii contului de capital. Pentru ca indeosebi plasamentele straine pe piata de capital romaneasca devansasera autorizarea lor, facute fiind prin institutii-vehicul special infiintate in acest sens, estimarea a fost intreprinsa pentru ultimii doi ani si arata ca in Romania au intrat cam doua miliarde echivalent euro capitaluri speculative, respectiv capitalurile care cauta profituri nu indirect din afaceri, ci direct din exploatarea diferentelor de curs sau de dobanzi, precum si din tranzactii bursiere. |n schimb, in perioada mult mai scurta de la autorizarea conturilor in strainatate pentru romani, cam 830 milioane echivalent euro au iesit din tara probabil in principal in acest scop..jpg)
Consecintele liberalizarii contului de capital - apreciate la vremea respectiva ca prefigurandu-se deosebit de ingrijoratoare - apar acum relativ linistitoare. Pentru ca, pe de o parte, ceea ce producea cele mai multe temeri - anume o eventuala invazie de capitaluri speculative straine in vederea fructificarii mai inaltelor dobanzi asociate leului decat cele de pe pietele internationale - nu a capatat dimensiuni prea importante, iar, pe de alta parte, intrarile, cel putin la prima vedere, au depasit iesirile sub forma de plasamente romanesti in strainatate, probabil indeosebi depozite bancare.
Nu este insa cazul sa stam prea linistiti.
|n primul rand, nu se stie care ar fi fost dimensiunea intrarilor de capitaluri speculative daca Banca Nationala nu ar fi fortat scaderea, pe termen scurt, a dobanzilor asociate leului. Aceste dobanzi sunt inca mai ridicate decat cele de pe pietele internationale si daca dezinflatia nu va da rezultate - dupa cum, din pacate, exista indicii - piata romaneasca poate, in functie de conjuncturi, sa constituie pe viitor o atractie pentru capitalurile speculative. Astfel ca perspectiva ramane in domeniu sub semnul aceleiasi ingrijorari ca si cea din urma cu un an.
|n al doilea rand, chiar si la dimensiunile reduse pe care le-au avut, intrarile de capitaluri speculative au produs - avand in vedere magnitudinea derizorie a pietei financiare romanesti - efecte distrugatoare. Au impins leul in sus peste castigurile in productivitatea muncii, au ingreunat lupta Bancii Nationale impotriva inflatiei, au stimulat consumul din import si, prin aceasta, au contribuit la adancirea grava a deficitului extern. |n perioada care a trecut pana acum din 2006, leul a inregistrat cea mai mare apreciere fata de euro dintre toate monedele tarilor din regiune.
|n al treilea rand, chiar si la dimensiunile lor mici, capitalurile speculative si-au evidentiat nu numai capacitatea de a induce efecte general-economice nefericite, de genul celor mentionate, la intrare, dar si potentialul destabilizator la iesiri intempestive din piata, cand conjuncturi mai favorabile de pe alte piete le comanda plecarea. Caderile bursiere si darile inapoi severe ale leului fata de euro in ultimul timp sunt marturii concrete.
|n al patrulea rand, comparatiile intre cifrele furnizate pentru intrarile de capitaluri speculative si, respectiv, pentru iesirile de capitaluri din Romania nu sunt tocmai relevante, intrucat cele din urma, desi mai mici, se si refera la o perioada mai mica. De altfel, cei ce au urmarit neaparat sa-si deschida conturi in strainatate au facut-o - avand in vedere svaiterul frontierelor financiare romanesti - si inainte de a fi autorizati sa o faca, fiind vorba indeosebi de cei care au dorit sa-si puna la adapost in strainatate banii devalizati de prin Romania. Desi nu imputabile neaparat liberalizarii contului de capital, iesirile de capitaluri din tara sunt probabil imense. Problema este ca acestea, spre deosebire de capitalurile straine speculative care vin si pleaca, sunt bine plecate pentru totdeauna. Odata iesite, nu se mai intorc! Caci plecarea lor are alte ratiuni si motivatii decat profitul din tranzactii speculative: acestea au plecat sa se ascunda, sa se refugieze sau pur si simplu manifestand neincredere in piata romaneasca pe termen lung!
Acest din urma aspect devine crucial in anii ce vin. Orice manifestare de neincredere in piata romaneasca va determina capitaluri romanesti sa se refugieze pe alte piete, mai ales ca au de acum posibilitatea de a o face legal. Aceasta componenta a iesirilor s-ar putea sa devina preponderenta cu timpul si sa eclipseze intrarile si iesirile de capitaluri speculative straine.
|n sfarsit, in al cincilea rand, cand sunt evaluate consecintele posibile sau probabile ale liberalizarii contului de capital este aproape obligatoriu sa se aiba in vedere varianta cea mai rea. Pietele slabe si imature, fara o dimensiune asiguratorie si fara o consistenta care sa preintampine instabilitati chiar si la miscari derizorii - deci piete cum este si cea romaneasca -, nu pot fi decat vulnerabile si pierzatoare la liberalizari ale contului de capital. Numai cei puternici financiar castiga din liberalizarea miscarilor de capital. De aceea o si impun celor slabi.
