Nu există falii semnificative în NATO

În opinia fostului consilier prezidențial pe probleme de se­cu­ri­tate națională, Summit-ul de anul viitor din Polonia este cel puţin la fel de important ca și cel care a avut loc în Țara Ga­li­lor în 2014. La Varșovia, deciziile foarte bune luate de NATO la Newport vor trebui completate cu alte decizii, la fel de im­por­tante și necesare, pentru a se putea garanta securitatea Flan­cului Estic, inclusiv a României. Țările Europei Centrale își vor consolida astfel securitatea națională prin ce vor putea ob­ți­ne, ca decizie, de la ceilalți aliați, inclusiv Germania și SUA. Mulți spun, de altfel, că Varșovia este ultimul summit NATO ca­re se va concentra pe chestiunea securității Flancului Estic.

În contextul acesta, este important ca între țările Flancului Es­tic să existe o cooperare cât mai strânsă, interesele de se­cu­ri­tate fiind comune. La fel de firesc este ca țările cele mai ac­ti­ve să fie Polonia și România, care la rândul lor sunt și statele ce­le mai relevante din punct de vedere militar. A fost foarte bine că președintele Iohannis s-a oferit să găzduiască această re­u^­niu­ne la București, pentru a putea contura cât mai bine o pla­t­for­mă de acțiune comună. „Reuniunea a stârnit mult in­te­res la ni­velul marilor cancelarii din NATO. Cred că es­te cea mai im­portantă reuniune internațională găzduită în acest an de Ro­mâ­nia. Vremurile sunt grele, sunt complicate, iar România are nevoie de o cât mai strânsă cooperare re­gio­na­lă, de so­li­da­­ri­ta­te, dar și de leadership“, a spus fostul con­silier prezidențial.

Una dintre chestiunile intens discutate în ultima vreme este aceea a unei rupturi existente în interiorul Alianței. Pe de o par­te, avem Flancul Estic, țările ai căror lideri s-au și reunit zilele trecute la București, pe de alta, avem țări importante de pe continent, în principal Germania și Franța, care militează pen­tru o „normalizare“ a relațiilor cu Moscova. În plus, există diferențieri din acest punct de vedere și în interiorul Frontului Estic, Budapesta, Bratislava și chiar Praga optând să cultive relații destul de bune cu Kremlinul.

Iulian Fota crede că acestor disensiuni li se dă o dimensiune exa­gerată. „Să nu cădem în capcana întinsă de o parte a pre­sei, de a crede că România este izolată. După cum nu cred nici în existența faliilor în NATO sau între țările Europei Cen­trale, membre ale NATO. Consensul în NATO nu a însemnat ni­cio­dată omogenitate. Să nu uităm criza Suezului, din 1956, când SUA a adoptat o altă atitudine decât Marea Britanie și Franța. Au fost în tabere diferite. S-a rupt NATO? Nu. A fost NATO paralizată? Nu. Da, este adevărat, sunt state care au re­lații cu Rusia mai bune și state care au relații cu Moscova mai reci. Cu toate astea, NATO a luat deciziile necesare la New­port, în Țara Galilor, iar UE și-a reconfirmat de două ori sancțiunile adoptate împotriva Rusiei. Deci, în realitate, lu­cru­rile sunt mult mai nuanțate decât le descrie presa. De ase­me­nea, nu cred că putem vorbi de o țară membră NATO ca fiind în­țeleasă cu Rusia. Nici Ungaria, nici Bulgaria și nici Slovacia nu sunt în situația asta. Putem vorbi de unii politicieni, putem vorbi de unele partide politice, precum Jobbik în Ungaria, receptive la doleanțele Rusiei. Dar de aici până la a considera Ungaria o țară la remorca Moscovei este cale lungă. La fel, par­tida politică de centru dreapta din Bulgaria este una pro­occidentală, loială NATO, ca să dau un alt exemplu.“