Noul constitutionalism african (II)

Iuliu Diculescu 04.04.2006

De același autor

 Mentionam în prima parte a aces­tui articol faptul ca aproape toate Con­sti­tu­tii­le africane fac trimiteri la Declaratia uni­versala a drepturilor omului, la Car­ta africana a drepturilor omului si popoarelor sau la alte conventii inter­na­­tionale. Totusi, numerosi au fost con­stituantii care au urmarit sa evite o uni­for­mizare ce ar ignora istoria si cultura lo­cala. Un exemplu mai mult decat evi­­dent: Constitutia Algeriei se afirma drept "opera geniului si a aspiratiilor po­porului algerian", reamintind ca tara si-a cucerit independenta prin lupta dusa îm­po­triva puterii coloniale si ca acest geniu re­prezinta izvorul valorilor de civilizatie, cul­turale, spirituale care anima diferitele for­me ale patriotismului.

 Particularitatile religioase si culturale sunt, de altfel, mai mult sau mai putin afir­mate, dar întotdeauna prezente. Este ca­zul Constitutiilor statelor cu o populatie ma­joritar musulmana. Astfel, Regatul Ma­ro­can este definit drept stat musulman al carui rege vegheaza la respectarea isla­mu­lui, Mauritania apare ca o republica is­la­mica, în Comore este proclamata so­­lemn vointa poporului de a-si inspira din islam principiile si regulile ce privesc sta­tul si institutiile sale, iar în Benin juramantul presedintelui este depus "în fata lui Dumnezeu si a osemintelor stra­­mosilor".

Se va observa, de asemenea, ca sta­tele francofone din Africa evita sa faca referiri la componentele etnice ale po­pu­latiei de pe teritoriul national. Traditia ia­co­bi­na franceza le incita sa puna accentul pe unitatea si indivizibilitatea natiunii si sa ia în calcul existenta diversitatii et­ni­­ce numai în mod indirect (negativ), in­ter­zi­cand, spre exemplu, partidele etnice sau re­ligioase.

Democratizarea majoritatii sistemelor po­litice africane în anii 90 a adus problema al­ternantei politice în dezbaterea si textele constitutionale, dar si temeri legate de ris­curile pe care alegerile pluraliste le pre­supun în natiuni relativ tinere si cu o coe­ziune fragila. In statele neobisnuite cu alternanta, alegerile pot fi percepute drept un episod de razboi civil legal, Con­go-Brazzaville furnizandu-ne un tra­gic exemplu în 1997, cand campania elec­to­ra­la a devenit o confruntare violenta între cla­nurile militare.

 Bilantul de ansamblu al evolutiilor re­cente ale tranzitiilor democratice în Africa francofona este departe de a fi ne­gativ. Desigur, în mai multe state, pre­cum Comore, Niger, Congo etc., au existat unele derapaje, Constitutiile ani­lor 90 nereusind sa garanteze si sta­bilitatea politica. Dar, în multe alte ca­zuri, castigurile democratice sunt in­con­tes­ta­bi­le: acceptarea pluralismului permite opo­zitiei sa fie auzita si reprezentata po­litic, parlamentele devin din camere de înregistrare spatii de dialog, statutul par­ti­delor si legile referitoare la finantarea lor limiteaza riscurile de coruptie etc. Gu­vernele stiu acum ca onorabilitatea in­ter­na­tionala si audienta interna depind de aptitudinea lor de a gira afacerile statului într-o maniera eficace, dar si transparenta si în respectul drepturilor omului.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22