Politica poate naşte crize

Suntem oare în pragul unei noi crize mondiale? Probabil că da, cel puţin din perspectivă geopolitică.

Lidia Moise 12.04.2016

De același autor

 

Clasa politică actuală îşi consumă energiile şi ultimele muniţii într-o luptă dezlănţuită pentru conservarea privilegiilor şi, evi­dent, atragerea atenţiei electoratului prin­tr-o diversitate de favoruri oferite cu generozitate aces­tuia. Niciun politician nu pare bântuit de îngrijorarea că unele dintre pomenile de pe lista sa de re­gle­men­tări nu vor putea fi acor­date peste un an. Are balta peşte, adică economia du­duie. Din nou, căci zgo­mo­tul acestei efervescenţe s-a mai auzit o dată, în urmă cu două le­gis­laturi. Atunci toată lumea respira temă­toare aburii crizei financiare, însă politi­cienii noştri nu se sinchiseau de proble­me­le altora. Viaţa a arătat, dramatic, con­tra­riul, anume, că România nu a fost ferită de criză şi că politicienii noştri au accen­tuat-o, lăsând un gol greu de acoperit în vistieria statului.

 

Rămâne deschisă întrebarea de ce oare nu au simţit politicienii primejdia alunecării economiei în criză: pentru că nu înţeleg mecanismele economiei? Probabil că avem puţini experţi prin politică, doar banii s-au făcut pe cumetrii, aşa cum observa un fost şef de partid şi de stat. Însă conturile pline de valută, averile înmulţite pe culoa­rele bizantine ale politicii autohtone pot crea un sentiment de siguranţă, e drept per­sonală, şi pot, mai ales, să atrofieze sen­zorii de criză.

 

Deci, aparent, şi acum, ca şi în urmă cu opt ani, economia pare robustă: avem creş­tere economică, avem majorări de salarii şi inflaţie joasă. Banca centrală tocmai a plătit ultimii bani pe care-i datora Fon­du­lui Monetar Internaţional (FMI) în ianua­rie, fără a-şi consuma rezervele valutare, care depăşesc acum 31 de mi­liarde de eu­ro. Economia creşte, semn că am depăşit, oarecum, va­lurile de criză care au înecat afacerile şi spe­ran­ţele multor români. Spre deosebire de 2008, când criza financiară a iz­bit ne­cruţător şi a strivit eco­nomiile mai fragile, acum avem şi intense ten­siuni geopolitice. Avem con­flicte înghe­ţate peste care suflă un val fierbinte de revigorare. Avem o Rusie care se zvâr­co­leşte în recesiune şi în imposibilitatea de a livra bunăstare propriilor cetăţeni, că­rora, în schimb, le ocupă imaginaţia cu mă­­­re­ţele vise imperiale. În jur, marile bănci cen­trale se coordonează discret, pen­tru a ţi­ne dobânzile joase, cu scopul de a re­suscita afaceri şi economii. Grecia nu şi-a revenit pe deplin din criză şi oricând pro­ble­mele sale pot reapărea. În 2016 tră­im re­alitatea atacurilor teroriste de o in­ten­­si­ta­te de neimaginat în urmă cu nişte ani.

 

Mai avem o Europă a cărei uniune se poa­te deşira, dacă Marea Britanie votează un exit, adică, pe scurt, un Brexit. Dacă lu­crul ăsta se întâmplă, economia britanică va suferi un recul masiv, lira se va de­va­lo­ri­za, dar marele semn de întrebare va fi ce se va petrece cu Uniunea Europeană. Va urma, probabil, o regândire a acestei struc­turi transnaţionale. Statelor membre li se va cere ferm, probabil, să decidă dacă ră­mân sau nu în echipă. Statele zonei eu­ro vor avea avantajul unei coordonări mai am­ple, mai profunde a politicilor mone­ta­re, fiscale şi economice. Iată de ce, pro­ba­bil, guvernatorul Mugur Isărescu a lansat subiectul aderării la zona euro, deoarece simte sau ştie că, într-un scenariu de Bre­xit, Europa unită va fi una cu două vi­teze.

 

Pentru că am amintit de guvernator şi de banca centrală, trebuie observată o si­tua­ţie fără precedent: niciodată în istoria sa recentă, BNR nu a avertizat atât de brutal şi de limpede asupra riscurilor unei de­te­rio­rări masive a economiei româneşti. Fap­tul că ultimul raport asupra stabilităţii fi­nan­ciare trage semnale de alarmă fără pre­cedent aproape că a înveselit clasa politică iraţională, care-şi vede, netulburată, de po­meni, în perfecta logică a anilor elec­to­rali: după mine, potopul. Ar fi trebuit însă ca avertismentele băncii centrale să para­li­zeze euforia pomenilor şi a iniţiativelor le­gislative păguboase. Sistemul bancar ro­mâ­nesc este pus la zid de politicieni care vi­sează bănci locale, capitalizate cu banii con­tribuabililor unde ei să dea telefon ban­cherilor puşi în funcţie pe algoritm po­li­tic. Nu contează soliditatea, dacă se pră­buşesc mai majorăm o taxă, mai facem un împrumut şi, la urmă, mai supravieţuim unei perioade de austeritate, pe care o arun­căm în spatele cuiva, găsim noi vin­o­vaţii. Realitatea momentului arată însă că sistemul bancar nu şi-a revenit deplin din criză. Nici economia nu şi-a revenit pe mă­sura ritmului de creştere afişat de sta­tistici. Trăim sub zodia insolvenţelor, care nu par să-i sperie pe politicieni, dim­po­tri­vă. Problema e că, la capătul eforturilor, doar două-trei companii dintr-o sută supravieţuiesc.

 

Deci BNR ne atrage atenţia că trăim vremuri complicate, că ar trebui să ne pre­gătim de crize, că ar trebui să economisim şi să ne menţinem sistemele economice la parametri normali de funcţionare. Lectura raportului despre stabilitatea financiară dezvăluie şi alte vulnerabilităţi ale eco­no­miei: faptul că cel mai mare creditor al statului sunt băncile locale, iar câteva ple­cări din sistem ar putea fi riscante pentru banii ţării. Mai arată că, în condiţiile ten­siunilor europene, s-ar putea ca mulţi ro­mâni să revină acasă, acolo unde nu sunt locuri de muncă, nici strategii de dez­vol­tare şi, în general, sunt doar probleme ne­rezolvate şi aşteptări înşelate. Riscăm să repetăm greşelile pe care le-au acoperit al­ţii, cu efortul unei generaţii căreia i se re­fuză accesul către bunăstare. Suntem oare în pragul unei noi crize mondiale? Pro­ba­bil că da, cel puţin din perspectivă geo­po­litică. Suntem oare pregătiţi să rezistăm, să menţinem economia pe linia de plutire? Fără bani europeni şi cu un munte de greşeli, riscăm să ne afundăm într-o re­ce­siune care, în conjunctura globală, poate înăbuşi chiar democraţia.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22