Premierele dosarului Ghiță și drumul spre Ponta

Cazul de la Prahova s-a ramificat spectaculos, angrenând noi nume și fapte și producând câteva premiere procedurale. După cum se prefigurează lucrurile, explozia finală din acest caz investigat în provincie, la Serviciul Ploiești al DNA, se va produce în Capitală, întrucât este foarte posibil ca la întoarcerea în țară premierul să fie pus sub urmărire penală în ultimul subdosar, al lui Sebastian Ghiță.

Dosarul Hidro Prahova a făcut vâlvă din primul moment, pentru simplul motiv că acuzatul principal este nimeni altul decât cumnatul prim-ministrului, Iulian Herțanu. Ca bonus, pe lângă baronul PSD Mircea Cosma și fiul acestuia, deputatul Vlad Cosma, a fost pus sub control judiciar și Sebastian Ghiță, amicul și partenerul de excursii în Dubai al premierului Victor Ponta. Din februarie, însă, acest caz clasic de evaziune fiscală și deturnare de fonduri europene s-a multiplicat și a născut alte câteva dosare cu miză tot mai mare.

La o distanță de exact patru luni de la arestarea lui Herțanu, DNA l-a reținut pe Andrei Chiliman, primarul de la Sectorul 1, denunțat de unul dintre inculpații ce apar în cazul proiectului pe bani europeni de la Prahova. Ieșea astfel la suprafață un alt grup infracțional organizat, liberal, de data aceasta. Rețeaua era condusă, spun martorii, de Vlad Moisescu, descris drept eminența cenușie nu doar în primăria lui Chiliman, ci și din Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu. El ar fi fost, printre altele, inventatorul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), instituție destinată din fașă afacerilor cu comisioane pentru partidele de la guvernare.

Ghiţă: „Lovitură de palat“

Ultima mișcare impresionantă a procurorilor anticorupție din Ploiești a venit săptămâna trecută, când au extins acțiunea penală și controlul judiciar impus deputatului Sebastian Ghiță și au folosit, în premieră, două măsuri penale.

Pentru prima oară, unui parlamentar i s-a interzis să-și mai desfășoare activitatea în forul legislativ. Măsura a fost luată perfect legal, potrivit prevederilor de la controlul judiciar, care permit procurorului să-i impună unui inculpat „să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta“. Cum urmărirea penală a lui Ghiță s-a extins pentru fapte făcute din poziția de deputat, măsura se justifică, dar mai rămâne de văzut ce va spune CCR despre constituționalitatea acestei prevederi din Codul de Procedură Penală.

Imediat după ieșirea din sediul DNA Prahova, deputatul a declarat că este „o lovitură de palat, un dosar politic care vizează dărâmarea Guvernului Ponta“.

Deputatul are două posibilități de a pune în discuția CCR reglementarea respectivă și deja a inițiat una dintre aceste căi: a trimis parlamentului o scrisoare prin care solicită sesizarea CCR, deoarece interdicția luată împotriva sa ar reprezenta un conflict între puterile statului. „România nu se poate întoarce la practicile nedemocratice în care Securitatea şi procuratura dominau societatea“, le-a scris Ghiță colegilor săi, uitând ce afirmase în februarie, când promitea că va urma exemplul demn al lui Codruț Șereș, care și-a acceptat sentința, nu ca Elena Udrea, care a atacat SRI și DNA după declanșarea urmăririi penale. „Nu, nu, nu vreau să ajung să vorbesc ca Udrea! Și nu-mi retrag nimic din ce am spus despre procurori. Ei fac o muncă importantă și, datorită DNA, economia poate fi mai competitivă. Eu am fost mereu în relații bune cu procurorii“, declara Sebastian Ghiță, pentru Gazeta Sporturilor.

Deși pare bizară această interdicție, mai ales că parlamentarul este singurul dintre funcționarii publici și aleșii care nu-și poate delega atribuțiile, există o sancțiune de acest gen chiar în Regulamentul Camerei Deputaților. La articolul 129 este menționată excluderea temporară, pentru maximum 30 de ședințe pe sesiune, de la lucrările Camerei și ale comisiilor, „cu suspendarea indemnizației și suspendarea drepturilor ce țin de calitatea de deputat, cu excepția imunității“.

„Lipsa unei reacţii acum va permite unui reprezentant al Parchetului să dispună într-o zi măsuri asupra unui număr atât de mare de parlamentari încât să modifice majorităţi şi să schimbe configuraţii politice. Aştept un răspuns cât mai rapid în faţa unui evident atac la valorile democratice ale statului“, mai spune Sebastian Ghiță în scrisoare, încercând să-și sensibilizeze colegii. Solicitarea a fost trimisă cu celeritate Comisiei juridice, care trebuie să dea un răspuns săptămâna aceasta.

A doua mare premieră este sechestrul extins instituit în acest surprinzător dosar. Din 2012 și până acum, au fost pronunțate doar câteva sentințe care conțin și confiscarea extinsă a averilor. De aceea, este cu atât mai impresionant că în dosarul nou al lui Ghiță au apărut sechestre puse pe conturile a 24 de persoane și 51 de firme, în vederea unei eventuale confiscări speciale și extinse, la final de proces.

Procurorii spun că Sebastian Ghiță a continuat să controleze imperiul Teamnet - Asesoft și după ce-a ajuns parlamentar, în pofida situației din acte. Și-a traficat influența și a obținut contracte publice pentru aceste societăți, apoi banii rezultați au fost transferați dintr-o firmă în alta, fără o justificare economică reală, motiv pentru care se face vinovat de spălare de bani și evaziune fiscală, în formă continuată, de trafic de influență, acte de comerț incompatibile cu funcția de deputat și complicitate la schimbarea destinației unor fonduri europene.

Prin urmare, sechestrul s-a pus pe toate bunurile mobile și imobile ale lui Ghiță, pe toate acțiunile și pe toate conturile sale. Nu există o limită de sumă, astfel încât tot ceea ce se virează în conturile lui până la încheierea procesului este blocat automat, fiindu-i permis accesul doar la două treimi din salariu.

Record de rude băgate în bucluc

Sunt numeroase cazurile de părinte și fiu sau fiică ajunși împreună în boxa acuzațiilor (Viorel și Andrei Hrebenciuc, Dorin și Alin Cocoș etc.), dar Ghiță are toate șansele să bată, pentru mult timp de acum încolo, recordul în ceea ce privește numărul rudelor băgate în bucluc. Deocamdată, așa cum i-a făcut milionari, așa îi lasă și fără acces la conturile umflate din bani publici, fiindcă procurorii au mai pus sechestru și pe acțiunile și părțile sociale deținute de alte 23 de persoane fizice. În afara acestei măsuri, până la concurența sumei de aproape 130 de milioane de lei, cât ar totaliza sumele spălate prin mecanismul creat, se pune poprire și pe banii ce vor intra de acum încolo în conturile lor, cu excepția a două treimi din salariu.

Cei 23 de nefericiți sunt acționarii din acte ai firmelor pe care le controlează Ghiță, mulți dintre ei rude de sânge sau prin alianță ale deputatului: Maria Ghiță – mama deputatului, Alexandru Ghiță – fratele, Cristian Anastasescu – cumnat, Chirilă Sorin Adrian și Chirilă Răzvan Ionuț – verișorii soției lui Ghiță.

Tigăi și bani pentru cumpărare de voturi

Tot în noul subdosar, Sebastian Ghiță este acuzat și de coruperea alegătorilor, procurorii spunând că aproape 300.000 de lei din banii obținuți prin infracțiunile de mai sus au fost folosiți pentru a cumpăra tigăi și alte „materiale electorale“ pentru a-i convinge pe oameni să-l voteze deputat, iar alți 350.000 de euro au fost cheltuiți pentru a-i cumpăra lui Ponta voturi din Republica Moldova, la prezidențialele de anul trecut.

Ghiță a fost cel care a coordonat operațiunea de influențare a alegătorilor din Basarabia și a dat banii pentru cumpărarea voturilor chiar în sediul din Kiseleff al partidului. La dosar se află și o stenogramă a unei convorbiri purtate între cele două tururi ale prezidențialelor, în care Ghiță îl anunță entuziasmat pe Mircea Cosma (șef al organizației PSD de Prahova): „Mareşalul a spus: Soldaţi, vă ordon, treceţi Prutul! Am trecut Prutul şi vom câştiga Moldova!“.

Ținând cont de această acuzație și de faptul că, la extinderea controlului judiciar, lui Ghiță i s-a interzis să ia legătura cu Victor Ponta, este foarte probabil ca procurorii anticorupție de la Ploiești să-l pună sub urmărire penală pe premier, în momentul întoarcerii în țară. Nefiind vorba de infracțiuni săvârșite în calitate de ministru, procurorii nu au nevoie de încuviințarea Camerei Deputaților.