De același autor
Apetitul pentru discutii cu factorii politici de care da dovada noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii nu poate trece usor cu vederea. Lidia Barbulescu, o voce de soprana in corul magistratilor, care se rastea la orice cuvant rostit de politicieni si care ar fi putut avea legatura cu justitia si cu oamenii care o populeaza, initiaza acum intalniri cu primul ministru. Ar trebui amintit aici faptul ca primul ministru, ca om politic de vaza al PNL si prieten cu omul de afaceri Dinu Patriciu, a avut de-a lungul timpului, la randul sau, initiative care puneau sub semnul intrebarii conceptul de independenta a justitiei. In decurs de o saptamana, doamna Barbulescu s-a intalnit de doua ori cu premierul Calin Popescu Tariceanu si amandoua intalnirile au avut loc la cererea noii presedinte a CSM. Pretextul pentru prima intrevedere a fost discutarea raportului interimar al Comisiei Europene si a prioritatilor reformei in sistemul judiciar. Intalnirea a avut loc la guvern, iar Lidia Barbulescu a incercat sa obtina promisiunea premierului ca CSM nu va mai fi sarit de la avizarea actelor normative. Ultimul dintre ele, ordonanta guvernului prin care incerca salvarea CNSAS dupa decizia Curtii Constitutionale, a determinat-o pe sefa CSM sa exclame public ca este "inadmisibil" sa afle din presa de existenta ordonantei, care ar viza sistemul judiciar. Or, Ordonanta CNSAS vizeaza sistemul judiciar asa cum vizeaza si sistemul functionarilor publici si pe cel al militarilor si bineinteles sistemul politic, in sensul in care vreodata vom ajunge sa-i cunoastem pe toti cei care au avut relatii cu fosta Securitate. Indignarea stridenta a Lidiei Barbulescu nu a facut decat sa atraga si mai mult atentia asupra castei magistratilor. La scurt timp, sefa CSM l-a invitat pe primul ministru la o noua intalnire, la sediul CSM de data aceasta, un teren propice pentru discutii despre salarizarea magistratilor. Premierul Tariceanu a prins momentul pentru a se plange de sumele mari de bani pe care le are de dat judecatorilor si procurorilor, care au cerut in instanta plata salariilor restante si a numeroase prime si alte beneficii. "O serie de decizii ale unor instante care au acordat majorari salariale pentru magistrati si au bulversat sistemul nu trebuie sa mai fie o practica in viitor", a spus primul ministru, fara sa fie admonestat de Lidia Barbulescu ca incalca independenta justitiei referindu-se la decizii ale instantelor. Lipsa de reactie a sefei CSM, atat de iritata in trecut de declaratiile fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei, care remarcase sistemul prin care judecatorii isi dadeau unii altora decizii favorabile pentru primirea de sporuri neplatite de pe vremea Rodicai Stanoiu, ridica semne de intrebare in legatura cu posibile compromisuri pe care noua conducere a CSM ar fi dispusa sa le faca in fata politicului. O alta decizie a Lidiei Barbulescu este la fel de discutabila: la cererea Parchetului General, CSM s-a adresat Curtii Constitutionale sa arbitreze un posibil conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public (procurorii) si parlament (politicienii), declansat de pretentia acestuia din urma de a aviza inceperea urmaririi penale a politicienilor. Sefa CSM s-a adresat Curtii Constitutionale, dar plasandu-se de partea parlamentului, si nu a procurorilor, pe care, pana la urma, ii reprezinta si ar fi trebuit, potrivit Constitutiei, sa-i apere. In acest timp, in parlament, la Senat, se discuta modificarile la Codul Penal si Codul de Procedura Penala, prin care politicienii incearca sa ia din competentele procurorilor, cu riscul de a bloca inclusiv anchetele penale internationale. Semnalele de alarma au fost trase de ziaristi si de procurorul general, nicidecum de CSM, care, pe langa Lidia Barbulescu, are in conducere, in scaunul de vicepresedinte, un procuror venit de la DIICOT, Gratiana Isac. Trecand in revista primele saptamani de mandat ale Lidiei Barbulescu, am putea creiona si traseul pe care il va parcurge in viitor. Va fi un CSM cu un ochi atent la procurorii si judecatorii pe care-i reprezinta, ii controleaza si le asigura promovarea in cariera si, mai mult decat pana acum, cu unul la miscarile si semnalele politice.
