Umbra lui Dragnea la PSD

Urmărind modul în care Viorica Dăncilă se raportează la teme care au adus PSD un consistent minus electoral, realizezi că (dez)dragnizarea partidului, în mandatul ei, este o iluzie.

Melania Cincea 30.07.2019

De același autor

Că a păstrat aceeași retorică, renunțând doar la vehemența și agresivitatea cu care predecesorul ei o expunea public.

Rezultatul de la europarlamentarele din 26 mai, care a aruncat PSD la 22%, după o pierdere a aproximativ un milion de voturi față de parlamentarele din 2016, a fost şi un răspuns al populației la sfidarea pe care, de peste doi ani, PSD – umăr la umăr cu ALDE şi UDMR – o afişează ostentativ. Un răspuns la represaliile din 10 august, când Jandarmeria a fost pusă să lovească și să gazeze și manifestanţi pașnici, ieşiţi în stradă pentru a cere respectarea democraţiei, a regulilor statului de drept şi a independenţei justiţiei. Un răspuns la modificările la legile justiţiei, făcute în încercarea disperată de a-l scăpa de închisoare pe Liviu Dragnea.

Deși era de așteptat ca noua conducere a PSD să încerce să reducă acest minus, să reformeze partidul și să-l pună pe o linie social-democrată europeană, deși după pierderea alegerilor Viorica Dăncilă părea că vrea să se delimiteze de politica dragnistă, de discursul suveranist și de lupta cu „statul paralel”, devenite emblematice pentru PSD şi compania, lucrurile nu stau cum au părut. Între calculul politic de a aduce înapoi o parte din cei aproape un milion de votanți pierduți și cel privind evitarea diminuării nucleului dur dragnist, concentrat în acel 22%, Viorica Dăncilă optează pentru a doua variantă. Ca exponent la vârf al fostului regim Dragnea.

Deşi nu folosește narativele lui Liviu Dragnea anti-justiţie, de când a preluat conducerea PSD, Viorica Dăncilă nu a cerut să se revină asupra controversatelor modificări aduse de majoritatea PSD-ALDE-UDMR la legile justiţiei, modificări care favorizează infractori şi pun beţe în roate justiţiei penale. A avut doar, după tragedia de la Caracal, un puseu populist, demagogic pe tema înăspririi pedepselor. Iniţierea unui referendum pentru mărirea pedepselor pentru crimă, viol şi pedofilie, anunţat de doamna Dăncilă, nu intră însă în prerogativele primului-ministru şi sunt modificări la Codul Penal și de Procedură ce pot fi făcute în parlament sau prin ordonanță de urgență.

Tema 10 august este şi ea abordată în consens cu poziția lui Liviu Dragnea. Recenta scoatere din scenă a ministrului de Interne, Carmen Dan, protejata fostului lider PSD, părea să aducă o altă abordare, măcar din perspectiva unei mișcări populist-electorale, în condițiile în care episodul 10 august ameninţă să atârne greu de gâtul social-democraţilor în scrutinul prezidenţial. Spun „populist-electorale” pentru că în 10 august 2018 tot Viorica Dăncilă era premier, dar nu a cerut demisii, nu a recurs la demiteri, nu a luat atitudine față de secretizarea abuzivă a unor documente cerute de procurorii militari, deși lipsa lor de la dosar obstrucționa actul de justiție. Zilele trecute a adoptat și ea teoria loviturii de stat, preluată imediat și de noul ministru de Interne, Nicolae Moga. Adică, retorica lui Liviu Dragnea. Care o lansase în septembrie 2018, ca să valideze scenariul fals al unei tentative de lovitură de stat, prin care dorea să justifice violenţele Jandarmeriei. Scenariu la care a subscris, docil, Jandarmeria, sesizând, la o lună după evenimente, DIICOT. Care, în iunie anul acesta, a cerut dosarul de la Parchetul General, fiind de presupus o reîncadrare juridică, pe linia infracţiunilor împotriva ordinii constituţionale, în care militarii vizaţi de ancheta procurorilor militari vor deveni victime.

Tot în paradigma de dinainte de 26 mai a rămas Viorica Dăncilă și față de reacțiile organismelor europene la adresa disfuncționalităților din justiție. Cel mai recent raport GRECO arăta că doar una dintre cele cinci recomandări făcute României anul trecut au fost implementate și cerea desființarea controversatei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – înfiinţată în noiembrie 2018, prin ordonanţă de urgenţă, ca armă de cuminţire sau şantaj al magistraţilor. Dăncilă însă a replicat: „Sunt state care nu au pus în practică tot ce scrie în raport”. A demonstrat astfel că între a ţine cont de recomandările GRECO şi a dovedi astfel că vrea să schimbe linia anti-justiţie pe care s-a plasat în ultimii ani PSD, sau a le ignora şi a demonstra că interesele României în raport cu partenerii săi europeni sunt mai puţin importante decât cele de clan politico-penal, înclină pentru a doua variantă.

Un alt subiect în cazul căruia se menține linia trasată de Liviu Dragnea îl reprezintă numirea Laurei Codruţa KÖvesi pentru funcţia de procuror-şef european, blocată cu îndârjire. Doamna Dăncilă rămâne fermă pe poziția dragnistă: „Eu personal nu cred că este oportună o susținere”, spune ea, invocând faptul că aceasta e cercetată de Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Secţia pe care GRECO o numeşte „anomalie a cadrului instituţional” și o cere desființată. Secția pentru care cuvântul unui cercetat penal, fugit din țară pentru a nu fi anchetat, este mai credibil decât declarația Poliţiei Române, în speța privind aducerea în țară a urmăritului internaţional Nicolae Popa, condamnat pentru marele jaf, FNI.

Deşi spusă pe un ton mai puţin vehement și agresiv, doamna Dăncilă folosește retorica lui Liviu Dragnea. A cărui umbră planează încă asupra PSD. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22