De același autor
Desfăşurată între 9-13 iunie în pavilioanele 13, 14, 15, 16 şi 17 ale complexului ROMEXPO, cea de-a cincea ediţie a Târgului Internaţional de Carte „Bookfest“ a stat sub spectrul crizei economice. Cu excepţia zilei de duminică, în care animaţia a crescut pe ultima sută de metri, n-am văzut niciodată atât de puţină lume la un mare târg de carte. Dacă până acum, invariabil, comentariile pe care le făceam pe marginea celor două importante târguri bucureştene, Bookfest şi Gaudeamus, ţineau să infirme previziunile apocaliptice privind scăderea numărului de cititori, de data asta perspectivele de austeritate economică i-au făcut pe oameni – mai mult decât canicula insuportabilă sau Campionatul Mondial de Fotbal – destul de reticenţi. De aici, poate, impresia de „aerisit“ (instalaţia de aer condiţionat a funcţionat bine…) şi faptul că terasele nu s-au mai dovedit insuficiente.
A existat, cu începere de miercuri, şi o „campanie de semnături pentru supravieţuirea cărţii şi a lecturii“, iar un „club al şoriceilor de bibliotecă“ s-a străduit să ne insufle optimism prin tot felul de evenimente dedicate cititului... Multe edituri au venit cu reduceri substanţiale – e drept, mai ales la apariţii vechi. Au existat şi unele care nu au aplicat reduceri la titlurile noi, iar altele au crescut mult preţurile pentru a avea de unde ajunge la „normal“, după reduceri.
Până vom vedea însă cu cât au scăzut cifrele de vânzări, numărul editurilor participante şi numărul de vizitatori în raport cu anii precedenţi, se cuvine totuşi să consemnăm şi „bilele albe“. Mai întâi, prezenţa Spaniei – invitat special la actuala ediţie – şi manifestările care au însoţit-o, în pavilionul 13: lecturi publice, spectacole muzicale, dezbateri, culminând cu mesele rotunde din zilele de sâmbătă şi duminică (Viitorul cărţii electronice, Promovarea şi sprijinirea traducerilor literare în străinătate, Jurnalism cultural şi critică literară şi Reţete literare de succes, Pentru cine scriem? Cine ne citeşte? etc.). Îmbucurătoare a fost prezenţa numeroasă şi activă a traducătorilor.
Dincolo de secţiunea spaniolă, dincolo de lansările care au adus „la rampă“ o serie de cărţi-eveniment – rămâne de evaluat, şi aici, dacă mai multe sau mai puţine decât în alte dăţi. După o evaluare personală (probabil inexactă), cele mai active edituri „lansatoare“ au fost Polirom / Cartea Românească, Humanitas şi Paralela 45 (ultima dovedindu-se, din nou, o foarte bună editură „de târg“), deşi standuri bogate au avut şi Art, Curtea Veche, Vremea, Rao, Allfa, Corint sau Nemira (care, de când s-a declarat în faliment, pare să se descurce destul de bine). Pe alt palier, foarte active au fost editurile Litera şi Adevărul. Două cărţi-eveniment ale acestei veri şi, îmi îngădui să prognozez, ale acestui an editorial au fost romanul Provizorat al Gabrielei Adameşteanu şi Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură de Andrei Oişteanu (la Polirom). O menţiune aparte merită romanul Aşteptând ceasul de apoi al lui Dinu Pilat, o restituire-document cu o istorie tulburătoare (la Humanitas).
Am consemnat şi cel puţin două traduceri literare-eveniment: Leagănul respiraţiei, cel mai recent roman al Hertei Müller (Humanitas), şi antologia Howl şi alte poeme… a beatnick-ului Allen Ginsberg (Polirom). Au revenit în actualitatea editorială cu titluri noi nume precum Ileana Mălăncioiu, Ion Vianu, Nichita Danilov, Cornel Ungureanu, Aurora Liiceanu, Radu Pavel Gheo, Daniel Bănulescu, Ioana Bradea (Polirom, Cartea Românească), Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Monica Pillat, Dan C. Mihăilescu, Ruxandra Cesereanu (Humanitas), Livius Ciocârlie (Paralela 45) sau Mircea Martin (All). Nici prozatorii şi poeţii tineri (inclusiv „douămiişti“) n-au absentat – criticii şi eseiştii generaţiei lor însă da. Titluri critico-eseistice noi am reţinut mai ales la Paralela 45 (Ion Bogdan Lefter, Traian Ştef – ultimul, cu o insolită „traducere şi adaptare“ a Ţiganiadei), Vinea (Ion Pop), Curtea Veche (Ioan Stanomir) sau ICR (Christian Crăciun). De notat revenirea lui H.-R. Patapievici cu un volum despre Ultimul Culianu (Humanitas). Nu au lipsit nici lansările de cărţi semnate sau prezentate de personalităţi politice / civice, de la, să zicem, Daniel Barbu, Sandra Pralong şi Cristian Preda la Ion Iliescu şi Mugur Isărescu. Apariţii semnificative am înregistrat, şi acum, în zona istorie-sociologie-politologie sau în cea ideologică – între exemple, România şi Europa. Acumularea decalajelor economice… de Bogdan Murgescu (Polirom), volumul colectiv Comentarii la Constituţia României (Polirom) sau Religia în tranziţie de Radu Carp (Eikon) îmi vin rapid în minte. O carte-manifest care va reaprinde pasiuni pro şi contra va fi, fără îndoială, Idolii Forului…, coordonată de Sorin Adam Matei şi Mona Momescu (Corint).
Nu au lipsit de la actuala ediţie nici micile scandaluri, copios mediatizate: în timpul unei noi lansări de carte a infatigabilului Ion Iliescu, un grup de „noi golani“, cu figuri cam dubioase, au protestat zgomotos. Dar nici „golanii“ nu mai sunt ce-au fost…
Scurt spus, lumea editorială se descurcă (încă) în faţa crizei. Nu „supravieţuirea cărţii“ este însă, acum, adevărata miză, ci păstrarea cumpărătorilor de carte. //
