De același autor
Deși nu trăim într-un univers definit de seriozitate și profunzime în privința analizei evenimentelor publice, totuși stilul „urechist“ în care a fost tălmăcită în mass-media întâlnirea din 3 mai dintre guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și, cu voia dumneavoastră, ultima pe toate listele, Viorica Dăncilă, este de-a dreptul năucitor. Păcăliți de faptul că doar Liviu Dragnea a vorbit despre această întâlnire, prin viu grai și printr-un comunicat oficial, mulți jurnaliști și comentatori (superficiali sau interesați) s-au grăbit să proclame o victorie a lui Dragnea și o înfrângere a președintelui Iohannis. Dacă însă citim atent comunicatul Camerei Deputaților, îl punem în contextul declarațiilor făcute de ambele părți pe tema inflației în ultimele patru luni și, mai ales, îl coroborăm cu schimbul de scrisori dintre Liviu Dragnea și Mugur Isărescu, vom vedea că lucrurile stau tocmai invers.
Astfel, după ce țipase sus și tare că inflația se datorează unor „factori externi, exogeni“, și nu guvernului, domnul Dragnea nuanțează, admițând că factorii exogeni sunt responsabili doar pentru „o mare parte“ din creșterea prețurilor din ultimele luni, deci nu pentru toată, și că, pentru contracararea inflației, se impune „un mix eficient și echilibrat de politici fiscal-bugetare și monetare“, ce ar urma să rezulte dintr-un dialog „permanent, deschis, bazat pe argumente profesionale și cu respectarea competențelor fiecărei instituții dintre guvern și Banca Națională a României“ - ceea ce echivalează cu renunțarea la cerința subordonării BNR față de guvern, pe care nu contenise să o ceară de la începutul anului. Potrivit relatărilor „pe surse“ privind conținutul celor trei ore și jumătate de discuții, BNR nu a cedat asupra niciunuia dintre argumentele invocate în scrisoarea de răspuns la admonestările lui Liviu Dragnea din februarie. De altfel, publicarea scrisorilor schimbate de cei doi este o victorie pentru BNR, nu pentru Dragnea, pentru că acum oricine poate vedea cu ce argumente economice solide a respins guvernatorul reproșurile PSD-iste.
Fără a intra în detaliile tehnice, reținem că BNR admite influența factorilor externi asupra creșterii prețurilor, dar amintește că premierul Tudose a reintrodus supraacciza la combustibili exact atunci când prețul petrolului a crescut, deși putea să mai aștepte, și a mărit tarifele la energie cu cel puțin o jumătate de an mai devreme decât era obligat să o facă, ceea ce a accelerat inflația. Față de țâfna cu care Dragnea apără creșterile salariale, BNR susține că, deși necesare, acestea trebuie să țină cont de echilibrele economice, de creșterea deficitului de cont curent, care a devenit al treilea ca mărime în UE, și de cererea excedentară față de potențialul economic, adică, mai pe înțeles, de incapacitatea economiei de a produce mărfurile cerute, ceea ce generează dependența de importuri, cu efecte negative asupra cursului de schimb al leului. Scrisoarea lui Dragnea ignora aceste concepte, invocând, în schimb, faptul că alte bănci centrale - din Ungaria, Cehia și Polonia - nu au mărit rata dobânzii de referință, cum a făcut BNR în ianuarie și februarie, enervându-l la culme pe „Daddy“. Adevărat, doar că, arată BNR, cele trei state se bucură de o inflație mai mică decât a noastră și înregistrează un surplus, nu un deficit de cont curent. Cu alte cuvinte, exportă mai mult decât importă. Totodată, Mugur Isărescu a respins reproșul absurd al lui Liviu Dragnea, care lua la rost Consiliul de Administrație al BNR pentru că, într-o ședință internă, exprimase dubii cu privire la politica fiscală a guvernului și la mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat. CA al BNR „nu poate face abstracție de problemele de pe agenda publică și de riscurile care amenință echilibrele economice“, a replicat sec guvernatorul.
Mă opresc aici cu exemplele, pentru că diferența de clasă intelectuală dintre conducerea BNR și echipa lui Dragnea este deja evidentă. Totodată, absența unei poziții a guvernului față de chestiunile luate în discuție este descalificantă pentru Viorica Dăncilă, chiar dacă nimeni nu mai așteaptă o poziție argumentată din partea ei. Vedem limpede că, în fața unor argumente serioase, liderul PSD a dat înapoi, a cerut ca guvernul să consulte BNR în privința măsurilor economice pe care le preconizează și a negat că PSD ar dori „să preia controlul asupra BNR“. Interesant este însă că BNR nu îi va primi pe reprezentanții Executivului la ședințele de CA, în baza unei directive a Băncii Centrale Europene.
În concluzie, cel care a cedat a fost Liviu Dragnea, nu Mugur Isărescu. Contrar retoricii găunoase a televiziunilor, guvernatorul BNR nu putea refuza să se întâlnească cu premierul și cu președintele Camerei Deputaților, după ce fusese la Cotroceni și la Comisia economică din Senat. Ca să salveze cât de cât stabilitatea prețurilor, era obligat să navigheze, ca Ulise, între Scylla unui PSD incompetent și agresiv, dar aflat la guvernare, și Charybda inflației declanșate de guvern.
Nu știm totuși cât va dura acest armistițiu, cât de ferm va rămâne Mugur Isărescu și cât de receptiv va fi guvernul la argumentele specialiștilor BNR, drept care nu ne putem relaxa prea mult. Confruntarea dintre PSD și BNR a reconfirmat de fapt inepția și iresponsabilitatea guvernanților. În consecință, atâta vreme cât Dragnea rămâne la comandă, numai o minune ne poate scăpa de naufragiu, adică de o ajustare dureroasă a economiei. Îndrăzniți deci să credeți în minuni, dacă puteți.
