Campionii hazardului moral

Deși scandalul celor 10 miliarde de lei lip­să la buget, declanșat atât de strident de jupânul național Liviu Dragnea, s-a de­zumflat rapid și penibil pentru inițiator, cazul merită studiat cu atenție, pentru că, pus în con­textul acțiunilor și de­clarațiilor membrilor gu­ver­nului, scoate la iveală un modus operandi nociv și insidios al guvernelor PSD dintotdeauna.

În nici 24 de ore, a reieșit că nu era vorba de bani dis­păruți din vistieria statului, ci de faptul că încasările la buget s-au situat sub previziuni. Ministrul de Finanțe Viorel Ștefan s-a grăbit, de altfel, să co­recteze aberațiile șefului său din PSD, acu­zând guvernul tehnocrat că a operat rec­tificări bugetare pozitive, deși nu avea des­tui bani. Doar că nici domnul Ștefan nu poate scăpa de penibil, de vreme ce, cu doar câteva zile mai târziu, declară senin că nu are nevoie de ajutor extern și nici de taxe și impozite suplimentare pentru a menține deficitul bugetar sub 3%, pentru că... există destui bani în Trezorerie. Cu alte cuvinte, recunoaște că mult huliții teh­nocrați i-au lăsat, de fapt, suficienți bani în conturi. Pentru cei care au urmărit PSD de-a lungul anilor, această declarație amintește de practicile Guvernului Năs­ta­se, care, în 2002-2003, și-a însușit exce­dentul bugetului de asigurări de sănătate pentru a echilibra bugetul la nivelul cerut de FMI. Ministrul de Finanțe de atunci, Mi­hai Tănăsescu, decisese ca toate fon­du­rile colectate să treacă prin Trezorerie, de unde guvernul putea să le „împrumute“ cum îi convenea. Cu acest model de ac­țiu­ne în minte, suspectez că: 1) furia mi­nis­trului Ștefan la adresa Gu­ver­nului Cioloș are ca sur­­să principală ram­bur­sa­rea de TVA pe care probabil el per­sonal ar fi amânat-o sine die, ca să se poată fo­losi de bani cum vrea PSD, așa cum a făcut Guvernul Năs­tase cu banii proveniți din excedentul bugetului asi­­gu­rărilor de sănătate; 2) PSD va da iama în bugetele unor domenii ca in­frastructura - unde ministrul Cuc nu ne-a lăsat să sperăm la vreun kilometru de au­to­stradă - sau educația, care, potrivit dom­nului Dragnea, nu va primi în niciun caz 6% din buget, deși este, desigur!, o prio­ritate națională.

Mai devreme sau mai târziu, însă, ade­vărul cifrelor nu va mai putea fi ascuns. Banca Mondială, de pildă, anticipează pen­tru România o creștere economică de numai 3,7%, și nu de 5,5%, cum a cal­cu­lat domnul Dragnea, pe criterii numai de el știute, de vreme ce, conform datelor exis­tente, se pare că în 2016 creșterea eco­nomică nu ar fi atins nici măcar nivelul de 5%. Deși PSD ne asigură că măsurile adop­tate de Guvernul Dragnea-Grindeanu vor genera o dezvoltare economică fără pre­ce­dent, suspiciunile persistă, mai ales că, în loc să fie preocupat de reducerea evaziunii fiscale, guvernul îi creează condiții optime de dezvoltare, continuând astfel practicile Guvernului Ponta. Acesta din urmă a de­cis, acum un an și jumătate, că re­ţinerea impozitelor şi contribuţiilor - la sănătate, asigurări sociale, șomaj etc. - şi neplata acestora în termen de 30 de zile de la sca­denţă nu mai reprezintă faptă de evaziune fiscală și nu se mai pedepseşte cu închi­soarea, ci cu o simplă amendă. Drept ur­mare, potrivit Digi 24, numărul firmelor care nu au dat la timp banii pentru con­tribuţiile de sănătate, pensie ori şomaj ale salariaţilor a crescut cu 60%, iar sumele datorate sunt de până la 12 ori mai mari. Cum reacționează ministrul Viorel Ștefan la această situație alarmantă? Nicidecum prin responsabilizarea evazioniștilor, ci spu­nând că e nevoie de o nouă lege, care „să ţintească recuperarea banilor cu­ve­niţi l­a bugetul de stat, şi nu neapărat pe­depsirea persoanei care se face vinovată de evaziune“. Cu alte cuvinte, îi face scă­pați pe evazioniști. În același spirit trebuie să înțelegem și eliminarea formularului 088, elaborat pentru a elimina evaziunea fis­cală, și forțarea demisiei președintelui ANAF, deși instituția colectase în 2016 cu 2,60 de miliarde de lei mai mult decât în 2015 și cu 3,52 miliarde de lei (1,8%) mai mult decât programul prevăzut în ianuarie 2016 de legile bugetare.

Așadar, în loc să combată evaziunea fis­ca­lă, PSD asigură impunitatea evazioniștilor, sub paravanul preocupării pentru sigu­ran­ța oamenilor de afaceri, care, se plânge Li­viu Dragnea, stau „cu bocceluța lângă pat, că... bate cineva la ușă la 6:00 di­mi­neața“, și a funcționarilor din admi­nis­trație, care s-ar afla „sub teroare“. Dar ci­ne, în afară de oamenii de afaceri in­co­recți și de oficialii corupți, se teme de le­ge? Nu cumva tocmai aceștia trebuie pro­tejați și îndemnați să doneze mai degrabă bani la PSD decât să-și achite obligațiile fa­ță de stat sau să respingă contracte ilegale și abuzive? Politica economică și fiscală a PSD se armonizează astfel cu obiectivul coaliției de guvernare privind salvarea co­rup­ților și contracararea anticorupției. PSD-iștii se dovedesc din nou campionii hazardului moral, adică ai unei situații în care cei care decid asumarea unor riscuri știu bine că nu ei vor plăti dacă lucrurile merg prost. Cu alte cuvinte, PSD decide și alții plătesc, dacă lucrurile merg prost: nu votanții PSD (18% din electorat), în ma­jo­ritate bugetari și asistați social, ci toți cei­lalți, mai ales cei din mediul privat.

Cum PSD știe ceea ce nu spune, și anume că socotelile sale sunt nerealiste, el are nevoie din când în când de câte o diver­siu­ne, cum a fost scandalul pretinselor 10 mi­liarde lipsă, și de țapi ispășitori, de pre­fe­rință din Guvernul Cioloș sau din afara țării. Să ne așteptăm deci la noi manevre de același tip, adică cinice și primitive, po­trivite pentru electoratul PSD-ALDE. La ce altceva v-ați așteptat?