Scandalul dezinfectanţilor, boală de sistem

Tardiv, dar salutar, jurnalismul de in^­ves­ti­gație a intervenit în spațiul public ra­dio­grafiind un sistem care nu se sfiește să sa­crifice sănătatea cetățenilor pentru a-și îm­bogăți privilegiații peste măsură și prin orice mijloace. Este vorba, desigur, de an­chetele jurnalistice pe tema dezin­fec­tan­ților diluați, vânduți pe scară largă în spi­tale de ani buni, într-o perioadă în care in­fecțiile nosocomiale au făcut numeroase victime, pe care însă statisticile oficiale nu le consemnează ca atare. Deși vizează sis­temul de asistență sanitară, anchetele nu se referă la actul medical ca atare, ci la mecanismele economice care îl sub­mi­nea­ză, pentru că au fost generate de un sis­tem corupt.

Ofensiva jurnaliștilor

Totul a pornit de la o anchetă coordonată de Cătălin Tolontan și publicată în Gazeta Spor­turilor, din care rezulta că firma Hexi Pharma, care furnizează dezin­fec­tanți în peste 300 de spitale din 40 de ju­dețe, diluează substanța activă cu până la de nouă ori față de procentul înscris pe etichetă. Produsele Hexi Pharma sunt cer­tificate de un laborator din același trust, Unilab, neacreditat internațional. Deci ei produceau și tot ei evaluau. De altfel, în Ro­mânia, statul nu verifică niciodată pro­dusele pe care le achiziționează pentru sis­temul sanitar. ICECHIM, care a obținut acreditarea RENAR în 2007, timp de nouă ani nu a fost solicitat nici măcar o singură dată pentru o analiză, drept care a re­nun­țat la acreditarea care îl costa prea mult, fără să producă niciun venit. Candid, mi­nistrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Ca­da­riu, a afirmat: „sunt sincer, nu știam că nimeni din statul român nu verifică prin analize de laborator dezinfectanții din spi­tale“. Și atunci, ne întrebăm, cum a ela­borat el, la minister, un program de com­batere a infecțiilor nosocomiale, fără să știe acest lucru elementar?

Dar dacă noi aflăm acum despre dezin­fec­tanții diluați, organele statului știau totul de mult: Gazeta Sporturilor a aflat, pe sur­se, că SRI știa de cinci ani și că îi infor­mase pe toţi politicienii responsabili, de la ministru la premier și până la președinte, despre loturile cu probleme de la Hexi Pharma și despre licitații trucate din do­meniul sanitar. Comunicatul SRI confirmă discret ancheta GSP. Totuși, „tot în ul­timii cinci ani, Spitalul SRI a făcut 63 de achiziții directe, fără licitație, de la Hexi Pharma!“, scrie GSP. Deci și Spitalul SRI făcea parte din caracatița corupției? Toți mi­niștrii au negat, ca și președintele Bă­ses­cu, iar actuala Administrație Prezidențială a invocat caracterul secret al informărilor SRI pentru a nu face niciun comentariu. Pe cine să credem?

Ancheta GSP și dezvăluirile de pe tolo.ro, dezvoltată ulterior și de Vice, EurActiv, Digi 24, România Curată, Inițiativa Ro­mânia, RISE Project și alții, a scos la ivea­lă esența penală a întregului sistem de achi­ziții din domeniul medical și rețeaua de complicități formată din producător, spi­tale, organele de control ale statului și chiar unele personaje din poliție și justiție. Firma Hexi Pharma a devenit emble­ma­tică pentru sistem.

O firmă românească de succes

În 2015, Hexi Pharma avea o cifră de afa­ceri de cinci milioane de euro. Nu este greu, dacă achiziționezi substanțe active prin­tr-un offshore care îți aparține și le cumperi, prin altă firmă a ta, la prețuri de zece ori mai mari, pe care apoi le decon­tea­ză statul care, hipnotizat, cumpără ma­siv de la tine. În ultimii nouă ani, doar 10% din miile de contracte semnate de fir­mă au fost câștigate prin licitație publică, restul fiind atribuite prin încredințare directă, ceea ce justifică suspiciunile unor presiuni de ordin politic în favoarea fir­mei. Dar chiar și atunci când a câștigat li­citații publice, atribuirea finală a con­trac­tului nu s-a desfășurat fără probleme. Aces­tea au fost reclamate la DNA în 2012, dar DNA, condus atunci de Daniel Morar, a declinat cauza către Parchetul General, care a trimis-o la Parchetul Sectorului 2, care în 2014 a clasat dosarul. O plângere cu conținut asemănător zace la DIICOT din 21 martie 2016.

Caracatița Hexi Pharma, care furniza și servicii de curățenie, prin Medical Clea­ning, avea însă acces și la arhivele spi­ta­lelor, deci și la informațiile comerciale le­gate de ofertele concurenței, pentru că fur­niza, prin firma sa Signum, servicii de ar­hivare pe suport digital pentru spitale. Și pentru ca tabloul groazei să fie complet, aflăm că, până la sfârșitul anului trecut, trustul Hexi Pharma l-a avut angajat ca director pe Miron Panaitescu, condamnat la 11 ani pentru delapidarea a 100 de mi­liarde de lei prin fraudă electronică de la Bursa de Valori. Detaliile cazului Panai­tescu le citiți pe tolo.ro, iar încrengătura de ONG-uri dubioase și firme fantomă legate de trustul lui Dan Condrea o găsiți pe romaniacurata.ro. Noi ne grăbim să-l pre­zentăm, pe scurt, pe patron, un ade­vărat „erou al timpurilor noastre“.

Dan Alexandru Condrea, absolvent de me­dicină fără să fi profesat medicina, este fiul fostului farmacist șef al Spitalului Universitar, Virgil Condrea, despre care Oreste Teodorescu susține că ar fi fiul unui „fost ofițer de contrainformații mi­litare, șeful Diviziei 70 Aviația Otopeni înainte de 1989, suspect că ar fi făcut parte din stafful militar care ar fi or­do­nant lichidarea militarilor de la Câm­pi­na, chemați să apere Aeroportul Otopeni împotriva teroriștilor“. Jurnalistul afir­mă, de asemenea, că tatăl lui Sorin Opres­cu „a fost racolat personal de Alexandru Nicolschi“ și comentează că acesta era ni­velul „de informație și de putere la care se afla în 1994 proaspătul manager pri­vat Sorin Oprescu“. Or, Hexi Pharma s-a dezvoltat din firma Universitar Pharma, fondată în 1995 de tatăl lui Dan Condrea, în parteneriat cu Spitalul Universitar de Urgență. Conexiunile pot fi speculații, de­sigur, dar noi nu credem că Hexi Pharma putea dobândi o influență atât de mare asupra sistemului sanitar fără relații în zonele oculte ale puterii, dincolo de spi­tale - și, sigur, fără nicio legătură cu inte­resele pacienților. Și cum altfel se explică pasivitatea organelor de avizare și control ale statului?

Statul iresponsabil...

Acuzată că avizează produse sub stan­dardele europene, Comisia pentru Biocide din subordinea Centrului de Monitorizare a Riscului din Institutul Național de Să­nătate Publică se apără susținând că avi­zările se fac pe bază de dosar, iar legea nu obligă nici Comisia, nici Direcția de Să­nă­tate Publică să comande analize in­de­pendente. Dar nici nu le interzice. Co­mi­sia ar fi putut cere Hexi Pharma un bu­le­tin de analize de la un laborator acreditat internațional și ar fi putut verifica gradul de independență al laboratorului față de producător. Dar nu a vrut, ceea ce explică și de ce, de-a lungul anilor, ori de câte ori a fost reclamat un produs al Hexi Phar­ma, ca în județele Arad, Mureș, Alba, Si­biu, Olt, problemele au fost mușa­ma­lizate.

... dă semne că se trezeşte

După izbucnirea scandalului mediatic, sta­tul pare să se trezească: Parchetul General se autosesizează și ulterior începe urmă­rirea penală in rem pentru zădărnicirea combaterii bolilor (Art. 352 Cod Penal), falsificarea și substituirea de alimente sau al­te produse (Art. 357 alin. 2 Cod Penal). Sfârșitul săptămânii trecute i-a adus pe procurori la sediul Hexi Pharma din Mo­goșoaia, pentru percheziții. Ministrul Să­nătății dispune Corpului de Control de­mararea unor controale și, peste câteva zile, prezintă rezultatele unor teste de sanitație efectuate în spitale, potrivit că­rora numai 5% din probe erau necon­for­me. Refuză însă să facă publică lista spi­talelor cu probleme, pe motiv că pro­cu­rorii ar fi secretizat informațiile. Când s-a dovedit că motivul era fals, ministerul a publicat lista, care cuprindea 20% din spi­tale, inclusiv spitale de prestigiu, ca Spi­talul de Urgență Floreasca și Spitalul Uni­versitar de Urgență. Totodată, Alianța Me­dicilor a reclamat irelevanța testelor de sanitație și a înaintat un memoriu către ministru, premier și președintele Io­han­nis, în care a avertizat asupra „riscurilor utilizării de substanțe dezinfectante di­luate în spitalele din România“.

Exasperat de riscul creșterii tensiunii so­ciale, premierul Dacian Cioloș a preluat inițiativa și a cerut imperativ o anchetă ad­ministrativă. Astfel dezavuat, pe 9 mai mi­nistrul Sănătății a demisionat, lăsând sis­temul cum l-a găsit, iar premierul Cioloș a preluat interimatul la Sănătate, pentru 45 de zile, și nu suntem încă siguri că îl va reforma, deși președintele Iohannis ne-a asigurat că este „în permanentă co­municare“ cu premierul pe această temă.

O șansă, totuși

În mod normal, după ce a scos la iveală gradul de putrefacție a unui sistem de tip mafiot, care sacrifică cu bună știință să­nă­tatea cetățenilor, scandalul dezin­fec­tan­ți­lor ar trebui să ducă la o schimbare de fond, la o reformă a întregii administrații, căci corupția și complicitățile criminale nu se limitează la sistemul sanitar. Du­re­ros cum este, scandalul dezinfectanților oferă deci o șansă României de a rupe cu trecutul postdecembrist de esență penală, care dăunează grav sănătății națiunii. Min­gea este în terenul societății civile, al pre­sei și al electoratului, căci nu de la po­li­ticieni va porni vreodată vântul schim­bării binefăcătoare.