De același autor
Ion Iliescu a ajuns la putere în 1990 cu ajutorul Securității. Emil Constantinescu a câștigat alegerile în 1996, după ce șeful de atunci al SRI, Virgil Măgureanu, a declarat în dimineața votului că a ales „schimbarea“. În 2000, Ion Iliescu a revenit la putere, după ce Constantinescu a declarat că „l-a învins“ sistemul. În campania electorală din 2004, Traian Băsescu le promitea serviciilor bugete mai mari și alinierea pe Axa București-Washington. Din 2005, puterea simbolică și reală a SRI a crescut constant, odată cu ambițiile din ce în ce mai mari ale acestei structuri. Cu cel puțin un an înainte de terminarea mandatului său, Traian Băsescu părea abandonat de SRI. Cel puțin așa rezultă din spusele Elenei Udrea, care susține că ea devenise „sursa alternativă de informații“ a fostului preşedinte, care a investit de-a lungul celor 10 de ani de mandat multă încredere și energie în SRI. În 2016, Curtea Constituțională îi taie din atribuții, dar președintele Klaus Iohannis și Guvernul Cioloș recompensează acest serviciu, transformându-l în organ de cercetare penală specială în cazuri de siguranță națională și terorism, prin modificarea Legii de funcționare a SRI.
Cu toate că Serviciul Român de Informații a fost întinerit în ultimul deceniu și a beneficiat de un lifting cu ajutorul americanilor, totuși nu a putut renunța definitiv la farmecul său balcanic, în care ciorovăielile, loviturile înfundate și zgomotele de fond răzbat prin ușa bine închisă.
Vulnerabilitățile
Nenumăratele cafele pe care le-ar fi băut generalul SRI Florian Coldea și fostul său șef, George Maior, împreună cu Dorin Cocoș și Elena Udrea sunt doar câteva dintre detaliile care au ieșit la iveală din ecuația puterii pe care Traian Băsescu a patronat-o până la finele anului 2014. De ce se întâlneau oficialii SRI cu persoane conectate la grupuri infracționale ca și cum n-ar fi știut nimic despre stilul în care acestea făceau afaceri? Încă nu e destul de clar dacă SRI i-a folosit pe Udrea și Cocoș, spre exemplu, sau dacă, dimpotrivă, până la un punct, cei doi s-au folosit de informațiile și conexiunile pe care le aveau în acest serviciu. Nu e clar nici dacă fostul președinte era la curent cu afacerile infracționale ale celor doi și dacă serviciile i-au raportat. Și dacă i-au spus, oare de ce fostul președinte a continuat să o susțină pe Udrea? SRI i-a avertizat pe Băsescu și pe Ponta că procuroarea șefă Alina Bica era coruptă, înainte să negocieze numirea ei în fruntea DIICOT? De ce-ar fi avut nevoie Băsescu de Udrea ca „sursă alternativă de informații“, nu se mai încredea în rapoartele SRI sau poate era un devorator de bârfe?
Politicul se sprijinea pe structura Serviciului Român de Informații, care, la rândul său, avea nevoie de influență la nivel înalt. Multe dintre nodurile țesăturilor au fost făcute cu delicatețe, fără să se vadă, în vreme ce altele au fost desfăcute, fără să lase urme. Pentru că nimic din ce-i secret nu se poate ști cu adevărat. Poate că țara a fost salvată de multe ori fără să prindem de veste, dar, în același timp, s-au pus la cale afaceri mai mult sau mai puțin curate, unii au fost ajutați, alții au fost dezavantajați (inclusiv în campanii electorale), s-au urzit scandaluri și, nu de puține ori, a fost forțată nota.
Păcatele recente
Au existat în ultimii 26 de ani multe derapaje ale Serviciului Român de Informații. La început, puterea de intimidare a acestei instituții, care moștenea structura vechii Securități, se manifesta fără niciun fel de scrupule împotriva celor care puneau sub semnul întrebării legitimitatea puterii. Apoi, cu timpul, metodele SRI s-au sofisticat și nici măcar reformarea serioasă a Serviciului nu l-a dezbărat total de vechile reflexe.
1) În 2006, Omar Hayssam fuge din țară, nu doar prin complicitatea procurorului și a medicului care-i trece un diagnostic fals, ci și a SRI, care-l scapă pe sirianul acuzat de grave nereguli economice și ulterior de terorism. În mod surprinzător, nu există nicio anchetă care să-i nominalizeze pe cei care sunt vinovați pentru fuga lui, cu toate că Traian Băsescu se folosește de această situație pentru a-i schimba pe șefii principalelor servicii secrete și pe procurorul general.
2) În 2007, înainte ca parlamentul să decidă suspendarea lui Traian Băsescu, șeful PSD flutură la televizor o hârtiuță scrisă de mână de numărul doi în SRI, Florian Coldea, și sustrasă din biroul acestuia. Coldea făcuse la vremea respectivă o listă cu judecătorii vulnerabili ai Curții Constituționale, adică cei care avuseseră înainte de 1989 legături cu fosta Securitate. Avea atunci doar 35 de ani și încerca probabil să se revanșeze față de președintele care l-a ridicat atât de brusc și de rapid în funcție și grad. Lista demonstra posibilitatea de șantajare a judecătorilor constituționali care ar fi vrut să voteze împotriva lui Băsescu, dar, în același timp, scotea la iveală și jocul politic invers.
3) Alina Bica a fost numită în fruntea DIICOT în 2012, într-o perioadă în care dosarul privind restituirile ilegale era în lucru, iar SRI ar fi fost obligat să știe că era implicată în presupuse infracțiuni de corupție pe vremea în care era membră a Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor din ANRP. Nu e clar dacă ofițerii Serviciului Român de Informații nu au verificat-o din neglijență sau dacă au lăsat-o să ocupe o funcție atât de importantă pentru a vulnerabiliza DIICOT.
Necunoscutele
În general, nu știm ce se întâmplă într-un serviciu secret și nici nu prea putem afla:
1) Nu știm câți bani se cheltuiesc anual în afară de cei care sunt prevăzuți de buget, nici nu știm de unde provin ceilalți.
2) Serviciile secrete au societăți comerciale acoperite, dar, firește, nu știm nici ce fel de companii sunt, nici cum au ajuns în posesia acestor structuri, nici cât de eficiente sunt și nici dacă, prin informațiile deținute de SRI, aceste întreprinderi nu sunt cumva privilegiate față de celelalte de pe piață.
3) Nu știm câți angajați cu normă întreagă are SRI, câți colaboratori și din ce domenii vin. Fostul director, George Maior, a dat câteva detalii despre „acoperiții“ din presă care lucrează pentru „siguranța națională“.
4) Comisia parlamentară pentru controlul SRI nu și-a dovedit până acum competențele, lăsând să se înțeleagă că mai degrabă Serviciul îi controlează pe parlamentarii membri decât invers.
Dorințele
Acum câțiva ani, Băsescu ar fi vrut să aibă un SRI după modelul FBI, care nu doar să se ocupe de probatoriul judiciar, dar să poată și aresta. DNA și SRI ajunseseră, de fapt, la o astfel de simbioză, fiindcă reforma sistemului juridic a avut loc odată cu trecerea corupției pe lista problemelor care țin de siguranța națională. Generalul SRI Dumitru Dumbravă i-a enervat pe mulți atunci când a explicat că, spre deosebire de perioada anterioară anului 2005, când SRI „se retrăgea din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind că misiunea (sa) a fost încheiată, în prezent (își) menține interesul până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze“. Destui judecători au interpretat această declarație ca pe o confirmare a faptului că în sistemul juridic ar există magistrați racolați de SRI și că serviciul își bagă nasul în anchetele penale. Totuși, Klaus Iohannis contrazice această bănuială, luând de bune informațiile pe care le primește chiar de la SRI și de la celelalte „instituții abilitate“, ca și cum, dacă ar fi avut oameni infiltrați, deși acest lucru este ilegal din 2005 încoace, structurile secrete s-ar fi autodeconspirat. Traian Băsescu spusese la un moment dat că infiltrările au avut loc mai înainte și că magistrații-ofițeri ar continua să lucreze în zona juridică. Nu există niciun fel de probe care să demonstreze ipoteza fostului președinte, mai cu seamă că fiecare procuror și judecător este obligat prin lege să dea o declarație pe proprie răspundere că nu a fost și nu este în solda vreunui serviciu secret.
Interpretarea dată formulării de „câmp tactic“ e probabil exagerată, dar ceea ce spunea generalul Dumbravă reprezenta o tendință normală în desfășurarea anchetelor. Orice serviciu secret exploatează nișele pe care le găsește, cu motivul întemeiat sau cu pretextul că e nevoie să ne supravegheze împotriva pericolelor. Serviciului Român de Informații i s-a oferit ocazia să preia munca poliției judiciare și a făcut-o cu sârg, în slujba anticorupției, dar și în propriul său interes, pentru a-și lărgi baza de date, pentru a exersa noi ipostaze, pentru a controla cât mai mult spațiu. E o dorință naturală a oricărui serviciu secret să pună mâna pe cât mai multe informații. O țară cu antrenament democratic reacționează, însă, atunci când un serviciu secret ajunge să înglobeze prea multă putere. Din obișnuință sau poate din comoditate, opoziția față de extinderea SRI a fost minimă.
Reformat, lăudat și decorat de statele aliate, SRI a fost transformat într-o instituție de elită. Calitățile acestui FBI românesc sunt folosite judicios în operațiunile complicate despre care nu se poate vorbi, dar care sunt cunoscute de serviciile occidentale, ceea ce nu înseamnă, însă, că SRI a stat mereu departe de politică sau că nu are tendința să-și folosească poziția pentru a acumula și mai multă putere. //
Comentarii 4
bogdan - 03-16-2016
talibanisme romanesti : ca si legea antifumat, una dintre cele mai restrictive si prostesti din Europa, ca si cum poti recrea natura umana prin fiat, dintr-o extrema intr-alta, dar de fapt baltim pe loc chiar daca unii si altii mai surescitati cred ca facem saluturi in progrese!
Răspundeveruca vulgaris - 03-15-2016
Autorul, voit sau din nevolnicie, se alatura corului de penali, corupti, si jurnalisti voluntar sau involuntar inepti care acrediteaza prezumptia de vinovatie asupra SRI. Observ ca: n-a fost treaba cu SRI pana n-a inceput sa-i deranjeze pe penali. Nicicand nu s-a intrevazut o speranta, luminita de la capatul tunelului mai mult decat de cand s-au implicat acestia in anticoruptie. Sa faci bine unei tari inseamna inevitabil, sa faci politica. Sa furi, sa faci rau, tot facere de politica e. Deci da. Si eu fac politica acum. Si DNA face politica in acest sens. Si CCR face politica dar de partea coruptilor. Si UNJR face politcica tot de partea coruptilor. Si Basescu face politica tot de partea coruptilor. Asta e "problema" SRI. I-a deranjat pe corupti si, inevitabil, pe fostii securisti, cei mai puternici si mai corupti dintre traci. Voi, care "nu prea stim ce se intampla intr-un serviciu si nu putem afla", in schimb stiti ca e "de elita", sunteti niste naivi infatuati. Vorbiti cu aplomb despre ce recunoasteti ca nu cunoasteti nimica. Ati putea vorbi similar despre abductiile extraterestrilor sau despre Karma si fiintele ectoplasmatice, despre vindecari mesmeriene. Serviciile sunt tratate la gramada, desi sunt diferite si ca si obiective, potential, cultura organizationala sau individuala. In timp ce e clar ca buna ziua ca sunt doua tabere distincte care se lupta, ca securistii ceausisti, noile lor achizitii si penalii sunt de o parte iar justitiarii veritabili de alta, unde sunt SRI si DNA. De ce nu va multumiti cu ce e evident, mai ales ca e suficient? Oamenii ii cunosti dupa poame iar pomii dupa fapte. De ce aruncati anatema asupra ceea ce nu cunoasteti din interior, detaliat? Nu e clar ca SRI a luptat impotriva coruptiei, ca a saltat corupti din toate locurile chiar si dintre ei, si chiar dintre securisti, specie din care au evoluat si ei? Ca Tariceanu e un fost securist ca si Ponta, Sarbu, Patriciu, Vantu, Voiculescu, si alti multi politicieni? Nu e clar ca e un razboi intre servicii, ca vindecarea tarii implica indepartarea securistilor de peste tot unde s-au infiltrat si paraziteaza si corup tara, ca o metastaza terminala de 26 de ani? Veti fi si voi jurnalistii agatati cumva prin interese in masoneria asta securista care a cucerit tara si o duce de rapa. Acum securistii au castigat, se va vedea din ce orori va produce justitia in numele drepturilor individului si democratiei. Judecatorii CCR, scuma justitiei, tradatori de neam si tara, s-au raliat si ei coruptilor. Basescu, si el, a vandut tara pentru o muiere. Ca un Samson, odata cu suvita, e cea mai de rasunet cadere a unui mit romanesc modern. Nu e primul, l-au precedat si altii, Morar de exemplu, Cristoiu, Tolontan, toti tradatori de neam, jefuitori de incredere la drumul mare. De la tepele din Piata Victoriei au ajuns la tepele date natiunii. Macar e clar acuma ca nu mai poate candida la Bucuresti dupa povestea asta (care e in dezvoltare si dezatrul va continua si va devasta politicieni si partide, pe langa tara). E clar ca si-a sacrificat si partiduletul si pe naivii pripasiti pe acolo. De unii mi-e si mila, o sa sfarseasca compromisi total, cazand odata cu Basescu. Sunt terminati si pentru parlamentare, Basescu le-a spulberat orice sansa, ba mai si compromite si miscarea pentru innoirea clasei politice si distruge speranta unor tineri care vor sfarsi, datorita lui, dezamagiti si scarbiti de politica, fara speranta in privinta Romaniei. Basescu e terminat si soarta MP e pecetluita, e chestiune de timp. Derularea evenimentelor va deveni un tavalug fatal pentru toti tradatorii initiatori de pe centru si dreapta.
RăspundeDan Plesoianu - 03-15-2016
Si, daca tot facem comparatia cu FBI, cu care incepuse sa semene un pic SRI pina mai de curind, trebuie neaparat sa observam ca in Statele Unite FBI (sau CIA) nu conduc tara, totusi (sper sa fie cit de cit adevarat), ci invers: serviciile sint (inca) conduse de catre politic. In SUA nu exista un presedinte impus de zvoneri si raspindaci (vezi cazul Iohannis), ci un presedinte care (vezi chiar situatia in derulare) munceste timp de doi ani (si mai bine) pentru a fi ales.
RăspundeDan Plesoianu - 03-15-2016
Cred ca situatia a ajuns sa fie mult mai grava decit o prezentati dvs. Chiar si finalul in coada de peste al articolului dvs. o demonstreaza (dvs. - si altii - erati mult mai incisiva pe vremuri). Populatiei a ajuns sa-i fie frica de SRI, cam cum ii era pe vremea Securitatii. Frica mai ales dpdv al carierei profesionale. La ora actuala SRI a pus mina pe institutia prezidentiala (presedinte si consilieri), pe guvern (majoritatea, daca nu toti ministrii), pe parlament, pe partide (PC, UNPR, ALDE, dar si PSD si PNL, evident). SRI face si desface cariere si destine. SRI isi promoveaza membrii in pozitii de conducere in viata civila, atit la stat cit si la privat, in detrimentul altora care ar merita poate mai mult acele pozitii. SRI dicteaza, in mare, in ce procese se pot implica avocatii, si in care nu. SRI a angajat in rindurile sale rudele fostilor securisti, pentru ca nu se poate verifica acest lucru, cu toate ca in viata civila acest lucru nu este permis, si este descurajat. Asemanator procedeaza si SIE, in afara Romaniei. Iar metodele, care totusi sint practicate si de alte servicii secrete, din alte tari, nu sint neaparat foarte revoltatoare prin existenta lor, cit prin amploarea lor, si prin lipsa destul de mare de moralitate a persoanelor implicate. Lipsa de moralitate care provine din lipsa recenta de traditie in civilizatie a Romaniei. Cu alte cuvinte, acesti tineri SRIsti la care va referiti, chiar daca relativ inteligenti si profesionisti (fata de media populatiei si a vechii Securutati), duc o lipsa destul de acuta de scrupule. Pe scurt, Romania a ajuns din nou (mai mult decit in ultimii 25 de ani) sa fie condusa de SRI, in loc ca tara sa conduca SRI. Mai tot procesul politic a ajuns sa fie controlat din umbra, de forte para-politice, in loc sa fie controlat in primul rind de forte politice, practic, de populatie. Iar acest lucru iese la iveala din tensiunea existenta intre o mare parte a populatiei (cea mai "avansata") si deciziile politice si legislative retrograde luate la mai toate nivelurile (vezi, de ex. cazul ministrilor Curaj sau Motoc, mai recent, dar si Pruna, Toba).
Răspunde