De același autor
Fostele state comuniste încearcă diferite formule pentru a-și păstra o umbrelă de securitate, complementare cu NATO, dar și în afara Alianței, care pare cel puțin ineficientă, dacă ținem cont, de pildă, că Turcia, statul cu a doua cea mai mare forță armată din NATO, se detașează și pare să treacă de cealaltă parte a liniei roșii. Liderii celor nouă state est-europene care s-au întâlnit la Varșovia în așa-numitul format București 9 sau B9 nu au discutat însă despre fragilitatea NATO sau despre neputințele Occidentului în fața Rusiei, ci doar despre pericolul care vine dinspre Moscova.
Formatul București 9 include Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Aproape tot vechiul lagăr socialist este cuprins în această inițiativă: țări care și-au păstrat între timp relații calde cu Moscova, cum sunt Cehia, Slovacia sau Ungaria, și state a căror cultură politică este vădit antirusească, de pildă, balticele, Polonia sau România, dar care pun tot mai mult între paranteze statul de drept.
B9 a fost o idee a României și Poloniei încă din vara anului 2014, la puțină vreme după ce Rusia a anexat Crimeea și a început să alimenteze conflictul din Donbas. Teama de extinderea războiului hibrid i-a determinat pe oficialii de la București și de la Varșovia să găsească o modalitate prin care să atragă atenția că în fața pericolului rusesc e nevoie de un front comun.
În Declarația finală a Summit-ului de la Varșovia (8 iunie 2018) cele nouă state vorbesc despre „îngrijorarea“ lor „profundă“ față de „acțiunile și politicile multilaterale și destabilizatoare ale Rusiei, dincolo de frontierele NATO, precum și pe teritoriul Alianței, împreună cu pregătirea continuă a capacităților ofensive pentru războiul convențional și hibrid și comportamentul său agresiv“ care amenință Europa și provoacă „fundamental“ NATO. Textul final al întâlnirii menționează și refuzul Moscovei de a debloca celelalte conflicte înghețate din regiune. Nu au fost analizate la întâlnirea celor nouă șefi de stat sau de guvern complicitățile unora dintre ei cu Federația Rusă și nici slăbiciunile tot mai serioase ale democrațiilor est-europene. Din ipocrizie sau din pricină că în toate aceste țări foste comuniste există tendințe patologice spre populism, adevăratele probleme pe care le are de rezolvat regiunea nu au fost puse pe masă.
E adevărat că Rusia e agresivă, că vrea să-și recupereze influența și spațiile pierdute după căderea Uniunii Sovietice și că ambiția ei nu se oprește aici. Strategia nedeclarată pe care o dezvoltă de mai mulți ani începe să se vadă tot mai limpede: dezbinarea Uniunii Europene și a NATO. Aceste deziderate nu sunt, însă, puse în operă cu tancurile, ca acum 70 de ani, ci cu sprijinul mai mult sau mai puțin inocent al statelor europene, în interiorul cărora apar nișe, prin care se strecoară cu abilitate profesioniștii ruși.
Nu Rusia a declanșat Brexit-ul, dar l-a sprijinit, după cum rezultă din presa britanică, după ce au fost publicate mai multe e-mailuri care sugerează că au existat mai multe întâlniri de afaceri între oficiali ruși și liderii campaniei pro-Brexit și s-a descoperit că Rusia a folosit peste 150.000 de conturi de Twitter în zilele de dinaintea referendumului care a avut loc în Marea Britanie. Nu Rusia a transformat Ungaria într-un stat iliberal: Viktor Orbán s-a lăudat încă din 2014 că acesta e obiectivul lui și a dat exemplu succesul obținut în acest sens de Vladimir Putin. Nu Rusia face din Polonia o democrație care derapează și strivește statul de drept. În Statele Unite, nu rușii l-au inventat pe Trump, dar ei par să fi intervenit în favoarea lui: există documente din care rezultă că bani din Cipru, ajunși acolo de undeva din Europa de Est, ar fi fost trimiși către șefii de campanie ai actualului președinte american. Nu Kremlinul a adus iliberalismul în Europa, dar, atunci când a putut, i-a sprijinit pe extremiști și pe populiști, a finanțat cu bani grei Frontul Național din Franța condus de Marine Le Pen, care, în schimb, a recunoscut apartenența Crimeei la Rusia, NPD din Germania şi Ataka din Bulgaria. 18 miliarde de euro au fost trimiși în UE prin bănci din Republica Moldova și Letonia doar între 2011 și 2014. Nu Rusia a creat falia în jurul ambasadelor din Ierusalim, pe care l-a alimentat și România și președintele ceh, Miloš Zeman, care a fost susținut deschis de Lukoil în campania lui electorală. Nu Rusia vrea să dividă spațiul euro-atlantic, între UE și SUA, între vechii și noii membri, dar va profita din plin de această falie.
Participanții la Summit-ul B9 de la Varșovia
„Comportamentul agresiv al Rusiei“, menționat în Declarația B9, este încurajat de multe dintre noile state ale NATO și de slăbiciunea vechilor membri. În plus, Turcia cumpără de la Moscova de două miliarde jumătate de dolari sisteme de rachete S-400, care vor fi operate de ruși. Modelul iliberal rusesc este importat de Ungaria cu bună știință, de Polonia sub prextul curățirii justiției, de România sub impulsul irațional al unor lideri corupți, dar lucrurile acestea n-au fost discutate deloc la Summit-ul de la Varșovia. Liderii statelor est-europene vorbesc despre iminența amenințării Rusiei, ca și cum ar trebui să se apere cu rachete și tancuri, fără să înțeleagă că influența Moscovei asupra țărilor lor se insinuează încet-încet prin breșele pe care ei și guvernele lor le creează prin politici antioccidentale și prin fărâmarea justiției, care este prima pavăză a democrațiilor.
