De același autor
Aveti in fata un dosar cu reactiile critice, unele extrem de critice, starnite de proiectele de legi privind securitatea nationala. Avand in vedere reactiile, ati renuntat la aceste proiecte de legi?
Romania are nevoie de aceste legi. Materialul de lucru pentru viitoarele proiecte de legi este un material pe care, in ciuda criticilor, eu il gasesc valoros, de aici incolo lucrandu-se la viitoarele proiecte de legi pe care le va elabora guvernul. In sedinta CSAT, d-l prim-ministru s-a oferit sa preia propuneri de proiecte de legi. Domnul presedinte Traian Basescu si le-a asumat. Acum se colecteaza toate observatiile, se fac modificari acolo unde se pot face modificari si, in conformitate cu aceste observatii, se va transmite la guvern forma finala, iar guvernul elaboreaza proiectul de lege. Eu mi-am oferit totala disponibilitate ca, atat pe perioada in care guvernul elaboreaza proiecte de legi, cat si pe perioada in care ele se discuta in parlament, in comisii, in plen, oriunde, sa fiu prezent si sa explic de ce exista anume paragrafe si sa spun practic ce activitati ar urma sa se desfasoare pe baza acelor prevederi.
Reprosul pe care vi-l face APADOR-CH e un repros fundamental: CSAT, Presedintia, serviciile secrete nu au drept de initiativa legislativa.
Acestea nu sunt proiecte de legi. Ele sunt un material de lucru pentru viitoarele proiecte de legi. Atunci cand au fost elaborate primele variante pentru toate cele patru legi, ele au fost elaborate in cadrul unui colectiv al Presedintiei condus de d-na Renate Weber. Dansa reprezenta atunci Presedintia pentru propunerile de proiecte care se faceau. Eu eram de cealalta parte a mesei, reprezentand Directia de Informatii a Armatei. Primele variante pentru pentru materialele de lucru pentru proiectele de legi au fost elaborate sub conducerea dansei.
Spuneti ca d-na Renate Weber s-a ocupat, in perioada in care a fost consilier prezidential, de elaborarea principiilor viitoarelor proiecte de legi privind siguranta.
Exact.
Atunci cum se explica ca, dupa plecarea de la Cotroceni, d-na Weber a fost unul dintre cei mai importanti critici ai acestor proiecte de legi? Isi critica propria munca, inteleg.
Mai mult sau mai putin. Este normal ca orice om, dupa o luna, dupa doua, dupa trei, sa poata vedea lucrurile dintr-un alt unghi. Dansa a venit si vine cu o serie de propuneri de imbunatatire a lor. O parte se pot aplica, o parte nu se pot aplica.
Dar nu cumva propunerile de proiecte au suferit modificari substantiale dupa plecarea d-nei Weber din Administratia Prezidentiala?
Actualele propunerile difera fata de cele lasate de d-na Weber, in sensul ca acestea sunt un pic mai relaxate fata de cele initiale. Iar in urma observatiilor primite, ele vor fi prezentate intr-o forma noua catre guvern.
Guvernul va elabora proiectele
In sedinta CSAT le-ati discutat, le-ati prezentat guvernului, dar nu asta e varianta finala propusa guvernului.
Guvernul le-a preluat de pe site-ul Presedintiei, iar noi am finalizat acele tabele cu toate observatiile care au venit, raspunsul la aceste observatii si modificarile care s-au facut. Aceste tabele exista, iar ele vor fi prezentate la guvern in clipa in care guvernul va primi raspunsurile pe care le-a solicitat la ministere si va incepe analiza si va trece la elaborarea proiectelor de legi. Atunci vom veni si cu aceasta sinteza a tuturor observatiilor care s-au primit aici la Presedintie.
Deci aceste observatii nu au fost facute degeaba, numai ca nu dvs., cei de la Presedintie, o sa va ocupati de redactarea proiectelor, ci guvernul Romaniei.
Exact. Iar atunci venim cu toate observatiile si, impreuna intr-un colectiv de lucru de acolo, din care sper sa fac parte si eu, le vom pune cap la cap si vom vedea ce modificam, ce nu modificam, cum le acordam cu celelalte legi existente.
Cu legislatia europeana sau cu recomandarile...
Sigur ca da.
Deci practic noi acum am discutat propunerile de proiect. Practic, sunt sanse suficient de mari sa sufere modificari de substanta.
Eu nu cred ca vor fi modificari substantiale.
CSAT va avea un cuvant de spus?
CSAT si-a spus punctul de vedere. Deci in mod normal CSAT nu mai intervine in acest proces.
Intreaga responsabilitate va apartine guvernului.
Guvernul face proiectul. Intreaga responsabilitate va apartine parlamentului, pentru ca parlamentul va vota legea.
Responsabilitatea pentru proiect...
Ce voiam eu sa spun referitor la aceste legi: este evident ca prin aceste legi noi toti trebuie sa sacrificam, sa renuntam la o parte din drepturile individuale, pentru securitatea colectiva. Unde ne asezam pe scala asta, cat renuntam la drepturile individuale pentru securitatea colectiva? Toata lumea trebuie sa decida. Cei care vor decide in numele poporului trebuie sa fie reprezentantii sai alesi - parlamentul.
O observatie fundamentala pe care o fac ONG-urile este faptul ca se incalca art. 16 din Constitutia Romaniei, care vorbeste de egalitatea in fata legii si in fata autoritatilor publice. Or, prin multe din prevederi, ofiterul de informatii are un statut special in societate.
Mai intai, are un statut aparte numai pe timpul exercitarii misiunii. Aici au fost o serie de observatii: de ce el trebuie sa raspunda numai sefului lui, si nu altor autoritati? Pentru ca desfasoara o misiune cu caracter special.
Dar cand incalca legea?
Fiti sigur ca sunt autoritati care-l pedepsesc pentru ca incalca legea. Si mai e o problema aici, pe care as vrea s-o discutam. Le cerem ofiterilor, daca legea va intra in vigoare, functionarilor de informatii sa-i acorde fiecaruia dintre noi prezumtie de nevinovatie. Absolut corect. Dar, noi toti, lor, ofiterilor sau functionarilor de informatii, de ce nu le acordam prezumtia de nevinovatie? De ce nu consideram ca ei pot sa actioneze cat se poate de sincer, corect, cinstit, in conformitate cu legea? Sa le dam si lor prezumtia de nevinovatie.
Le acordam prezumtia de nevinovatie, numai ca pentru restul populatiei exista justitie, Minister de Interne, exista institutii care te sanctioneaza in momentul in care tu ai incalcat o lege. Ei bine, lucrul asta nu se intampla in cazul ofiterilor de informatii.
Se intampla. Exista chiar in lege un capitol care se refera la sanctiuni, in care se spune foarte clar ce sanctiuni se aplica ofiterilor de informatii in cazul in care incalca legea.
Sanctiunile sunt aplicate la ordinul sefului institutiei. Deci practic totul ramane in cadrul institutiei care culege informatii, iar seful, daca vrea, sanctioneaza, daca nu vrea, nu sanctioneaza. Deci suntem practic prizonierii unui sef, care poate sa fie bine intentionat, sa aiba o cultura democratica, sau poate sa nu fie bine intentionat, iar cultura lui democratica sa tina mai degraba de spatiul euroasiatic.
Deci consideram apriori ca nu este un om potrivit pentru acea functie?
Eu spun ca s-ar putea intampla, iar noi avem obligatia sa cream mecanisme eficiente de autocontrol.
Categoric. Eu pot sa va spun ca am condus un serviciu de informatii. Nu cred ca cineva din acel serviciu de informatii poate sa spuna ca am fost cu el mai bland decat legea. Invers poate sa spuna.
Cate servicii de informatii mai avem?
SRI , SIE, Directia Generala de Informatii a Apararii si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna a Ministerului Administratiei si Internelor.
STS ce este?
STS si SPP sunt structuri de securitate, conform noilor propuneri de legi. Aceste aspecte vor fi prevazute in Legea pentru informatii, contrainformatii si securitate. O prima explicatie se refera la motivul pentru care am propus sa i se spuna asa, si nu Legea Sigurantei Nationale. Termenul de "siguranta nationala" nu se poate traduce in nici una din limbile folosite in NATO sau UE. Ce inseamna de fapt "siguranta nationala"? Inseamna informatii, contrainformatii si securitate. Termenul de "securitate" este un termen care acum este redefinit, el nu mai inseamna ce insemna altadata. In NATO "securitatea" inseamna securitate fizica, adica securitatea cladirilor, obiectivelor strategice si altele, securitate personala, securitatea sistemelor informatice, INFOSEC, securitatea comunicatiilor, COMSEC, si securitatea documentelor. Cand vorbim despre STS ne referim la COMSEC, la securitatea comunicatiilor, si partial la INFOSEC, securitatea sistemelor informatice. Cand vorbim despre SPP ne referim la securitate personala. Deci ele sunt structuri de securitate, ele coopereaza cu structurile de informatii, dar ele nu sunt structuri de informatii.
Cum se demilitarizeaza SRI si SIE daca au unitati speciale, militari cu contract? Lucratorii SRI pot face uz de arma. O sa-mi spuneti ca e antiterorism. Eu o sa va raspund ca si Jandarmeria sau unitati speciale ale Ministerului de Interne pot foarte bine sa acopere aceasta zona a antiterorismului. Lucratorii de informatii n-ar trebui sa fie lucratori de informatii, in primul rand, nu sa se suprapuna cu Jandarmeria?
SRI si SIE se demilitarizeaza in sensul ca in cadrul lor vor lucra functionari publici cu statut special, asa cum spune propunerea de proiect de lege. Dar si SRI, si SIE vor avea in componenta lor structuri luptatoare. Structurile luptatoare sunt structuri militarizate. Structura de lupta antiterorism din cadrul SRI este o structura militarizata. La fel si la SIE, structura care asigura paza obiectivelor diplomatice din strainatate este o structura militarizata. Jandarmeria are alte misiuni. In cadrul misiunilor de paza a obiectivelor, ei au o structura de interventie in cazul unui atac asupra obiectivului, inclusiv de interventie in cazul unui atac terorist. Aceasta structura difera de structura antiterorism a SRI.
Acest tip de structuri antitero, discutam cazul SRI, are echivalent in Occident? FBI sau MI5 au structuri similare militarizate?
Sigur ca da. Cand cautam un exemplu nu trebuie sa alegem un stat UE sau NATO care sa corespunda dorintei noastre de argumentare. Sunt structuri similare si in alte state NATO sau UE.
Activitati comerciale strict pentru actiuni operative
Romania face parte din Consiliul Europei, iar Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a emis Recomandarea 1402 in 1999. Acea recomandare e destul de stricta; ea spune nu activitatilor comerciale ale serviciilor secrete. Iar activitatile comerciale sunt prevazute de art. 52 la SRI. Autorizatiile de ascultare, spun europenii, 3 luni, in proiecte sunt 6 luni prevazute. De ce nu au fost si aceste recomandari incorporate?
Sa le luam pe rand. Referitor la activitatile comerciale, va dati seama ca nici una dintre structurile de informatii nu foloseste activitati comerciale ca sa faca bani. Activitatile comerciale se folosesc pentru actiuni strict operative. Deci nu se pune problema unei concurente neloiale, nu se pune problema utilizarii informatiilor pentru activitatea comerciala respectiva. Durata autorizatiei pentru ascultare este discutabila. Ea trebuie pusa insa de acord cu Codul de Procedura Penala.
Totusi Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a emis aceasta recomandare, interdictia pentru servicii de a desfasura activitati comerciale. Ce se intampla in alte state din Europa Occidentala? Serviciile de acolo folosesc astfel de structuri comerciale drept paravan pentru activitati operative, eludand la randul lor Recomandarea 1402?
Mi-e greu sa va spun daca da sau daca nu. Stiu cel putin o tara a UE in care este trecuta in lege aceasta activitate.
Deci folosesc.
Da, cel putin o tara membra a UE. Deci n-ar fi singura Romania. Referitor la termenul de 6 luni. Inca o data, asta este un subiect care se poate discuta cu specialistii atunci cand vom analiza impreuna la guvern propunerea de lege. Sa fie de 3 luni, sa fie de 6 luni? Mie nu mi se pare un impediment major.
Un alt articol ingrijoreaza foarte mult mai ales organizatiile societatii civile. Rezulta din textul proiectului ca serviciile secrete, SRI, SIE, si-ar putea infiinta asociatii sau fundatii neguvernamentale pentru a acoperi actiuni operative.
Ce pot sa va spun este ca pana acum nu exista asa ceva, asta va spun cu certitudine. Dar ca s-ar putea infiinta, nu vad de ce nu. Grija noastra pe care trebuie s-o avem cu totii este ca structurile de informatii sa nu influenteze viata politica a tarii, sa nu influenteze actul de justitie, sa nu influenteze libertatile democratice. Deci sa-si faca treaba lor, pentru care sunt infiintate: sa asigure securitatea individului si securitatea colectiva. Dorinta mea este ca impreuna sa facem in asa fel incat serviciile de informatii sa poata sa-si indeplineasca misiunea lor, pentru ca pana la urma o fac in beneficiul nostru al tuturor, dar in acelasi timp sa gasim cum sa facem ca sa nu se implice in activitatile de care spuneam mai sus.
Sunt si alte prevederi destul de stranii: SRI actioneaza pentru blocarea actiunilor de discreditare a institutiilor formatoare ale constiintei si valorilor de identitate nationala. Ce inseamna asta?
Trebuie sa ne gandim ca toate aceste aspecte nu sunt nicicum indreptate impotriva celor care se incadreaza in principiile democratiei. Categoric nu.
Dar totusi, prezenta unor asemenea prevederi nu e de natura...
O asemenea prevedere nu s-a referit nicidecum la oamenii care-si exprima liber niste opinii, in spirirul democratiei. S-a referit poate la acele persoane care incearca sa influenteze opinia publica impotriva unor concepte democratice.
Si o alta prevedere absolut discutabila: obligatia persoanelor juridice de a transmite date si informatii catre serviciile secrete.
Serviciile secrete sunt obligate sa puna la dispozitia structurilor de justitie informatiile pe care le detin pentru a sprijini procesul de investigare desfasurat de acestea. Acum, in dialogul pe care-l au, bineinteles ca si unul, si celalalt isi transmit informatii, date, pentru a inlesni, pe de o parte, investigarea din punct de vedere juridic, iar, pe de alta parte, de a obtine informatii complete in ceea ce-l intereseaza pe acel... toate astea sunt, inca o data...
Despre serviciile secrete numai de bine
Dvs. vreti sa ma convingeti ca serviciile secrete sunt institutii absolut onorabile, ca ele respecta legea, asa proasta cum e legea din ‘91, Legea sigurantei nationale, si ca serviciile secrete nu si-au facut decat datoria pana acum. Eu vin cu contraargumente. Nu ale mele, ci ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, unde SRI a fost sanctionat, iar statul roman, deci contribuabilul roman, deci si eu, personal, scot bani din buzunar ca sa platesc pentru abuzurile SRI.
Stiti care este marele dezavantaj al tuturor structurilor de informatii din lume? Este acela ca se vede extraordinar de bine cand gresesc, dar nu se vede niciodata ceea ce fac bine. Adica faptul ca in Romania nu a fost nici un act terorist major, nimeni nu a spus ca serviciile de informatii si-or fi facut si ele datoria, nu a fost numai noroc.
Cum, nimeni nu a spus? Presedintele Basescu a spus.
Presedintele a spus, bineinteles.
Dar rolul societatii civile nu este sa laude serviciile secrete! Daca ar lauda serviciile secrete, s-ar compromite orice organizatie a societatii civile.
Dar de ce sa pastram stigmatul asta totusi?
Daca ele au pastrat personal din vechea Securitate, de ce sa nu?
7%. Si majoritatea sunt pe domenii tehnice, sa stiti.
Cum va explicati faptul ca, in momentul in care dosarele Securitatii s-au dus la CNSAS, mai multi sefi judeteni SRI s-au pensionat subit?
Este un proces care s-a intamplat in toate statele din zona noastra. E un proces normal. Eu as vedea asta mai degraba ca o dovada ca modul si procedurile in cadrul SRI se imbunatatesc, inclusiv faptul ca dosarele s-au dat la CNSAS.
Dar sunt intarzieri. Legea e din 1999, SRI nu a respectat legea timp de 6 ani. Nu fost tras nimeni la raspundere, desi legea prevede sanctionarea celui care nu respecta prevederea de a preda acele dosare, si vine o hotarare a CSAT, o hotarare, atentie, care bate o lege promulgata din 1999. Ce stat de drept mai e asta, d-le general?
Eu zic sa luam jumatatea plina a paharului si sa luam faptul ca aceasta dovedeste transformarea SRI, care, zic eu, pe nedrept in ziua de astazi este obligat sa poarte povara fostei Securitati. Faptul ca dosarele au fost trimise acolo si faptul ca SRI...
Le-a trimis ca i-a cerut presedintele.
Ca dosarele acelea, cand au plecat, au fost mai multi care si-au dat demisia e un proces de transformare a unei structuri. Ca SRI, ca si celelalte structuri de informatii trec si trebuie sa treaca printr-un proces de transformare este evident. Ceea ce pot sa va spun este ca acest proces de transformare nu trebuie sa se opreasca niciodata. Procesul de transformare, procesul de schimbare in structurile de informatii trebuie sa fie un proces continuu, pentru ca si natura amenintarilor la adresa securitatii nationale este intr-un proces continuu de modificare. Amenintarile, in principal amenintarile asimetrice, pentru ca acum nu mai vorbim de amenintari militare sau de amenintari clasice, devin mult mai sofisticate. Ele au cu totul alte forme de manifestare si atunci evident ca structurile de informatii trebuie sa se transforme, sa se innoiasca si sa se adapteze la aceste amenintari, dar nu dupa ce ele au aparut. Dimpotriva, trebuie sa predomine caracterul anticipativ al celor care se ocupa cu reconstructia structurilor de informatii, sa vada care vor fi amenintarile peste 5, 10 ani si deja sa-si pregateasca nu numai structuri, dar si oameni capabili sa obtina informatii despre viitoarea forma de manifestare a amenintarii.
Dar asta presupune totusi o reforma majora de personal a serviciilor de informatii.
Dar este o continua reforma de personal, va spun cu certitudine. Adica oamenii de la conducerea serviciilor de informatii in permanenta cauta tineri capabili, tineri culti, tineri carora le place sa desfasoare o asemenea activitate si, in primul rand onesti, oameni care isi dau seama ca pana la urma si ei sunt oameni ai acestei societati.
Si totusi, la Academia de Informatii lucrurile nu s-au schimbat!
Se schimba, s-au mai schimbat, deci nu putem spune ca lucrurile nu s-au schimbat. Este permanent un proces de transformare a SRI, sunt oameni pe care n-o sa-i mai vedeti acolo. Este categoric un proces de transformare. Iar la Academia de Informatii pot sa va zic, pentru ca eu din cand in cand ma duc si mai am cursuri acolo, cei care sunt acum acolo nu sunt oameni care au fost dintotdeauna in aceasta institutie.
I s-a mai reprosat SRI ca sistemul de recrutare este profund viciat, este dominat de nepotism. Fiii si fiicele ofiterilor vechi de Securitate, de militie, de procurori sunt cei care cu prioritate intra in Academia de Informatii, iar Ticu Dumitrescu se plangea de faptul ca sunt exclusi fiii fostilor detinuti politici.
Ce pot sa va promit este ca vom face o analiza pe tema asta si vom avea o discutie dupa aceea.
De ce lucrurile s-au miscat mai repede la Serviciul de Informatii al Armatei? Pentru ca a fost presiunea NATO mai puternica?
Nu, n-a fost vorba de presiunea NATO acolo. Mai intai a fost un avantaj: media de varsta acolo era foarte ridicata, pe de o parte. Pe de alta parte, in Directia de Informatii a Armatei nu mai era nici un ofiter care sa fi apartinut fostei Securitati, erau numai ofiteri din armata, ofiteri ai Directiei de Informatii. O parte dintre ei lucrasera in Directia de Informatii a Armatei si inainte de 1989. Ei fiind si in varsta, procesul de transformare nu a fost un proces foarte greu. In 3 ani de cand a inceput procesul de restructurare ramasesera cam 1% ofiteri care lucrasera si inainte in cadrul DIA. Iar acolo a fost un proces de intinerire extrem de accelerat tocmai pentru ca trebuia sa faca fata unor noi misiuni total diferite de ce fusese inainte. Au aparut aceste misiuni in teatrele de operatii in care trebuiau oameni capabili sa culeaga informatii, au fost noi mijloace tehnice de culegere a informatiei pe care nu le cunostea nimeni. Pot sa exemplific doar mijloacele de comunicatii prin satelit, introduse pentru prima data la armata romana in cadrul acestei directii.
De ce nu s-a intamplat lucrul asta si in SRI? De ce nu s-a intamplat si in SRI, si in SIE sa ramana 1% din vechile cadre?
Pentru ca aici n-a fost ca la DIA, in care majoritatea cadrelor erau peste 50-53 de ani si in care intinerirea a fost si naturala, si mai putin naturala.
Spuneati ca n-au fost presiuni din afara.
N-au fost presiuni din partea NATO, categoric. Nimeni nu a venit la DIA sa spuna ca este ceva in neregula si trebuie schimbat. Absolut.
Cei de la NATO presupun ca stateau cu ochii in primul rand pe DIA, iar demnitarii de la Bucuresti stiau lucrul asta, asa ca au periat DIA ca sa arate cat mai bine.
Nu, nu sa arate cat mai bine, sa-si poata indeplini mai bine misiunile.
Lucru care nu s-a intamplat cu celelalte servicii secrete.
S-a intamplat si la celelalte servicii, insa s-a intamplat intr-un proces treptat, care s-a derulat pe parcursul mai multor ani. Acolo a fost foarte abrupt, pe o perioada foarte scurta de timp; si conditiile au fost altele, si directia mai mica.
CNI in grafic
Comunitatea Nationala de Informatii functioneaza aproape de standardul pe care vi l-ati dorit?
Dupa parerea mea, la ora actuala modul de functionare a Comunitatii Nationale de Informatii este in grafic. Iar in general graficele pe care le impun eu sunt destul de accelerate. Pe data de 7 decembrie s-a hotarat structura CNI, in principal a Oficiului pentru Informatii Integrate. Atunci s-a hotarat cine sa fie seful Oficiului, cine sa fie loctiitorii, cati oameni sa fie din fiecare serviciu. Pe 3 ianuarie a fost elaborat primul buletin. De pe 7 decembrie pana pe 3 ianuarie a fost construit un sistem informatic al CNI, al Oficiului pentru Informatii Integrate, cu un sistem de securitate pentru sistemul informatic, softuri, au fost adusi analisti prin detasare de la celelalte servicii ca sa lucreze acolo, a fost pusa la punct comunicatia protejata intre Oficiul pentru Informatii Integrate si serviciile de informatii si a iesit primul buletin. Pe 3 ianuarie, pe masa decidentilor politici, pe masa membrilor CSAT a fost primul buletin. N-as putea spune ca a fost un buletin extraordinar de bun, dar a fost primul buletin.
Cate pagini are buletinul?
El are pana in 10 pagini, deci un buletin cu informatii. Iar o parte din informatiile care sunt acolo sunt trecute la sfarsit detaliate intr-o analiza. Deci doua, trei din informatiile din buletin care par a fi cele mai importante pentru decidentul politic se gasesc in spate intr-o analiza detaliata.
S-a speculat ca aparitia CNI si a acestor buletine s-a datorat si faptului ca presedintele Basescu n-are timp, n-are rabdare sa citeasca foarte multe pagini.
Nici un decident politic n-are timp sa citeasca, nu-i vorba de rabdare sau sa-i placa, dar nu are timpul fizic sa citeasca foarte multe pagini. Si atunci trebuie in cateva pagini sa stie ceea ce se considera ca ar avea nevoie.
Deci CNI personalizeaza fluxul catre decidenti.
Sigur. Iar in timp a crescut in valoare, in calitate,
s-a trecut de la faza de buletin zilnic si la transmitere de analize pe diferite teme importante la transmiterea de sinteze in urma unei evolutii a unei activitati.
Sunteti sigur ca sunt bune analizele astea, ca nu-s cu copy paste de pe Internet? Au fost cazuri la SIE in ‘99 cand adjunctul directorului SIE din acel moment a constatat ca agenti, din exterior sau din interior, faceau rapoarte pretinzand ca au surse acolo si, in realitate, erau informatii de pe Internet.
Revenim si la treaba asta. Sa terminam intai cu CNI. Intre timp, am marit aria de diseminare nu numai la membrii CSAT, ci si la alti membri ai guvernului care au solicitat si care se considera ca au nevoie de aceste informatii, iar incepand de saptamana asta comisiile de aparare si comisiile de control SRI si SIE primesc din partea Oficiului pentru Informatii Integrate un buletin saptamanal, cu toate informatiile care se considera ca sunt necesare si la care trebuie sa aiba acces. Aceste buletine au caracter strict secret. In afara de aceasta, prin CSAT s-a stabilit Planul anual de prioritati informative pentru serviciile de informatii. Aici se analizeaza pentru a se evita duplicarile acestor informatii, adica sa nu caute aceeasi informatie si SRI, si SIE, sau si Armata, si SIE, depinde care este aria pe care cauta informatia. Planul acesta a fost aprobat de CSAT si el a fost trimis serviciilor de informatii. Aceasta s-a facut tot in cadrul CNI.
Dar nu era mai bine inainte, cand se controlau serviciile unele pe altele?
Nu. Ideea este asta: trebuie evitate duplicarile, dar nu in totalitate. Trebuie sa existe o suprapunere intre activitatile a doua servicii, dar sa fie o suprapunere controlata. Asta insemnand ca doua servicii pot sa se indrepte catre acelasi obiectiv, dar aspectul acesta sa fie controlat. Si de asta, prin acest plan de prioritati informative, se urmareste ca aceasta suprapunere de activitati sa fie controlata. Un alt aspect pe care pot sa-l leg de CNI: au fost elaborate si au fost aprobate prin CSAT 6 programe nationale de culegere de informatii. Va dau un exemplu si revin la ce spuneati dvs. cu copy si paste, cu informatii din surse deschise. Vin la factorii de decizie politica din tara si la mine in fiecare dimineata o serie de buletine de informatii culese din surse deschise. De fapt, serviciile, cam 50% sa spunem, abordeaza cam aceleasi surse deschise, si practic vin cam aceleasi informatii. Si atunci, prin unul din aceste programe, de exemplu, se propune infiintarea unui Centru National de Informatii din Surse Deschise, in care tot ce vine din surse deschise se aduna acolo, acolo se face o analiza preliminara, va dati seama ca asta este, din punct de vedere al IT, un centru foarte sofisticat, nu-i deloc simplu. In centrul acesta apar informatiile din surse deschise, dupa care serviciile si le scot fiecare pe profilul sau. Buletinul Centrului National pentru Informatii din Surse Deschise este buletinul care se transmite factorilor de decizie politica.
Procentual, cam cat din informatiile care isi gasesc loc in sintezele care merg la decidentii politici sunt obtinute din surse deschise si cat din activitati specifice serviciilor de informatii?
Literatura de specialitate spune ca in serviciile de informatii cam 70% sunt informatii din surse deschise.
Chiar 80%.
Intre 70 si 80%, undeva pe aici. Eu am spus 70%, pentru ca in ultima perioada de timp se constata o scadere. In acest buletin nu pot sa spun ca nu sunt si informatii din surse deschise, dar ponderea este total inversa. Explodeaza o bomba undeva intr-un oras X si pana la momentul in care s-a scos buletinul nu sunt informatii decat din surse deschise. Se va prezenta aceasta informatie desi ea vine numai din surse deschise. Nu poti sa-l trimiti decidentului politic fara sa spui nimic despre asta. Si atunci apar un numar redus de randuri, 3, 4 randuri, ca s-a intamplat un act terorist in capitala X in care a explodat o bomba.
Cei care redacteaza aceste informatii sunt specialisti pe zona respectiva sau pur si simplu primesc informatia de la diversi specialisti, sunt buni stilisti, editeaza un text si-l pun in buletin?
Cei care lucreaza in Oficiul de Informatii Integrate sunt toti analisti, analisti cu experienta.
Omul care lucreaza pe America este specialist pe spatiul asta?
Sunt oameni pe zone si pe domenii. Deci exista om care este specializat pe probleme de terorism, tot asa cum este o persoana specializata pe conflictele din Irak sau din Afganistan, care urmareste in permanenta situatia de acolo, deci el e specialist pe zona respectiva. Pot sa va spun ca tendinta este ca specialistii pe zone sa fie oameni care au si desfasurat misiuni in zona. Analistul poate fi un ofiter care a desfasurat o misiune in acea zona si cunoaste zona pentru ca a trait acolo cateva luni cel putin.
Interviu realizat de Armand Gosu
13 iunie 2006
