Bumerangul Codului Silvic lovește PSD în frunte

Silvia Simion 19.05.2015

De același autor

Codul Silvic a fost și putea să rămână în continuare o lege neobservată de opinia publică, dacă lăcomia lui Victor Ponta de a câștiga tot mai multă popularitate nu l-ar fi împins spre o campanie furibundă, pe care o considera însă subtilă și eficace, împotriva lui Klaus Iohannis. Gafa lui a adus însă un lucru bun: dezmorțirea opiniei publice în ce privește defrișările ilegale. Noul Cod Silvic nu rezolva însă problema.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2015/1313/desen_silvia_simion.jpg

Ilie Sârbu, socrul premierului Vic­tor Ponta, a fost ministru al Agri­culturii și Pădurilor în Guvernul Năstase, care, în iunie 2002, adopta Ordonanța de Ur­gen­ță nr. 71, deschizând larg poar­ta con­­trac­te­lor pe termen lung de vânzare-cum­pă­rare de masă lem­noasă. Compania austriacă Holz­in­dus­trie Schweig­ho­fer încheia în 2002 și 2003 cu Romsilva do­uă contracte cu o durată de câte ze­­ce ani pentru achiziționarea unui milion de metri cubi anual din cele două milioane, cât re­pre­zen­ta totalul destinat acestui tip de exploatare. În 2008, pe când era deputat PSD, Dan Mihalache adre­­sa, în parlament, o in­ter­pe­la­re în fa­voarea firmei Schweig­ho­fer. Ilie Sârbu devine din nou mi­nis­tru al Agriculturii în Guvernul Boc l, el fi­ind în funcție în sep­tem­­­brie 2009, când Romsilva adop­­tă un re­gu­la­ment privind vân­zarea masei lem­noase care se recoltează anual din fondul fo­res­tier proprietate pu­blică a sta­tu­lui, administrat de Rom­silva. Cor­pul de Control al premierului Ponta a transmis, de curând, ca­zul către DNA, pentru că apre­ciază regulamentul ca fi­ind ilegal. Coordonatorul acelui re­gu­lament este un fost consilier și om apro­piat al lui Ilie Sârbu, Gheor­ghe Nichiforel, pus în funcția de di­rector adjunct al Rom­silva ime­diat după intrarea PSD la gu­ver­nare cu PDL. Tot Ilie Sârbu l-a nu­­mit și pe președintele Con­si­liului de Administrație al Rom­sil­va, Florian Munteanu, re­co­­man­dat de Gheorghe Nichita de la PSD Iași, care susține, con­form România liberă, că Ilie Sâr­bu nu avea cum să fie străin de re­­gu­la­mentul adoptat de Romsilva.

 

Alianța contra pădurii

 

În toamna anului 2014, DNA Bra­șov deschide dosarul retrocedării ilegale a 43.000 ha de pădure, în care Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam – ambii parlamentari PSD - și Gheorghe Paltin Sturdza sunt arestați și ulterior trimiși în ju­decată sub acuzația de trafic de influență și spălare de bani. Ilie Sârbu, actualmente lider al gru­pului PSD din Senat, este și el cer­cetat într-un dosar disjuns, apărând în stenogramele unor con­vorbiri pe care acesta le avu­sese cu șeful Romsilva. În do­sarul retrocedărilor de pădure, se făcea vorbire și despre firma Schweig­hofer, și despre un amen­dament asumat de Tudor Chiu­a­riu (fost ministru PNL al Jus­ti­ției), dar aparținând lui Victor Pon­ta, după asigurările date de Hre­benciuc interlocutorilor.

 

Camera Deputaților adoptă, în fe­bruarie 2015, proiectul inițiat de un grup de deputați și senatori PSD-PC-UNPR de modificare a Codului Silvic, legea fiind trimisă spre promulgare președintelui Io­hannis. Legea este contestată de câteva ONG-uri, dar și de Con­si­liul Concurenței. Șeful statului o înapoiază parlamentului spre re­examinare, invocând, cu pre­că­dere, încălcarea unor principii de concurență. Se declanșează un scandal public, B1 TV lansând ipo­teza că Iohannis folosește exact argumentele companiei austriece Holzindustrie Schweighofer, in­teresată de păstrarea avantajelor pe care le avea în contractele mul­tianuale cu Romsilva. La mi­j­locul săptămânii trecute, pre­mierul Victor Ponta declară fățiș, într-o emisiune tot a B1 TV, că „preşedintele a retrimis legea la parlament pe baza unor in­for­maţii pe care le-a primit de la nişte «binevoitori» care luptă cu îndârjire pentru interesele fir­mei Schweighofer. Președintele Klaus Iohannis afirmă că nu per­mite asemenea acuzații și că a cerut șefului SRI să verifice dacă sunt reale informațiile furnizate de către premier.

Câștigul hoților de lemn
Conform unui raport al Curții de Conturi, doar în primii 12 ani de după revoluție, bilanţul furturilor din pădurile statului şi din cele private se ridica la 80 de milioane de metri cubi de lemn, care le-au adus hoţilor câştiguri de minimum 5 miliarde de euro. Deși retrocedările și defrișările ilegale sunt în creștere, INS raporta Comisiei Europene, în 2011, că suprafaţa pădurilor din România este de 6,36 milioane de hectare, cu 123.000 de hectare mai mare decât cea din anul 2002.

Noul Cod Silvic a stârnit in­dig­narea câtorva ONG-uri, dar este inexplicabilă reacția lor atât de târzie, manifestată doar la mo­mentul la care legea a fost re­tri­misă de președintele Iohannis par­lamentului. În acest stadiu, Codul Silvic oricum nu mai pu­tea suferi modificări majore, ci doar în punctele sesizate de către președinte. Parlamentarii nu s-au sinchisit nici de șeful statului și au respins în comisia de spe­cia­li­tate propunerile de reexam­inare. Dacă reexaminarea va fi respinsă și în plen, președintele va fi obl­i­gat să promulge legea în forma adoptată, singura cale pe care o mai are la dispoziție înainte de pro­mulgare fiind atacarea Co­du­lui Sil­vic la Curtea Cons­ti­tu­țio­nală, tocmai pe principiile de con­cu­rență invocate deja în so­li­citarea de reexaminare.

 

Ce a vrut Iohannis cu reexaminarea


Președintele Klaus Iohannis a so­licitat parlamentului să re­ex­ami­neze Codul Silvic, atrăgând aten­ția asupra faptului că, pentru ser­viciile remunerate pe care ocoa­lele silvice le oferă proprietarilor de păduri, trebuie prevăzută o procedură de selecție deschisă, transparentă și necondiționată. Altfel, măsura poate institui un avantaj pentru ocoalele silvice, ce poate reprezenta ajutor de stat. Referindu-se la obli­ga­ti­vi­tatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietățile mai mari de 10 ha, președintele Iohannis a sesizat că aceasta se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de pro­prietari. Iohannis a atras atenția și asupra riscului prezentat de această măsură pentru acce­le­ra­rea tăierii masive de pădure. Prin faptul că sunt extinse categoriile ex­ceptate de la regimul general aplicabil în cazul scoaterii de­finitive a unor suprafețe din fon­dul forestier național, Președinția apreciază că se conferă un avan­taj anumitor categorii de be­ne­ficiari, ce ar putea să intre, de ase­menea, în sfera noțiunii de aju­tor de stat. Referitor la con­troversatul articol care introduce pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național, Io­hannis subliniază că restricțiile sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esen­țiale ale economiei de piață, ce­ea ce ar putea atrage sancțiuni din partea Uniunii Europene pen­tru România.

 

Punctele controversate ale noului Cod Silvic

Dacă scot banii Schweighoferii…
Ioan Adam: „Dacă scot banii, ăștia, Schweighoferii ăștia, măcar 200.000 de euro. (…) Și 500.000 de euro să pună sau 200.000 de euro, numai să pună ceva! (…) Eu sunt de acord, dar Schweighofer aici pare serios (…) Da măi, dar Schweighofer știe pădurea. (…) Eu vă propun să-mi dați o sumă de lucru cu pădurile... Și să stabilim un acord, ca niște domni: Dom’le, tot ce s-a obținut titlu și s-a pus în posesie, acolo ai, așa cum am convenit până acum...“ (fragmente din stenogramele unor înregistrări aflate în dosarul în care Ioan Adam și Viorel Hrebenciuc sunt trimiși în judecată de DNA).

- Se permite construcția pe su­prafețe împădurite sau la liziera pădurii; suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii de­fi­nitive din fondul forestier, in­clu­zând construcţia, accesul şi îm­prejmuirea, este de maximum 250 de metri pătraţi în cazul pro­pri­e­tăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din su­pra­faţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pă­trați, dacă suprafaţa pro­prie­tăţii forestiere este mai mică de 5 ha.

 

- Lemnul se va vinde în con­ti­nuare pe picior – din pădure, can­titate estimată pentru copacii ne­tăiați, ceea ce permite erori de +/- 15%, aici incluzându-se și lem­nul tăiat ilegal. Dacă masa lem­noasă se vindea măsurată, din depozite sau rampe speciale, s-ar fi putut controla atât cantitatea, cât și tăierea și transportul lem­nului din pădure până la locul de vânzare.

 

- Producătorii din industria mo­bilei au drept de preempțiune la cumpărarea de lemn din pădurile proprietate publică a statului, iar un operator economic nu poate achiziționa sau procesa mai mult de 30% din volumul disponibil la nivel național dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie.

 

- Proprietarii care dețin terenuri mai mici de 10 ha de pădure pot exploata lemnul fără restricții. În prezent, nu este permisă tăierea fără amenajament de pe nicio su­prafață.

 

- Sunt permise defrișări complete pe suprafețe de până la 5 ha, iar statul român nu mai este obligat să împădurească la schimb o altă suprafață. Această măsură ar pu­tea afecta inclusiv parcurile naturale și pe cele naționale.

 

- Accesul public în fondul fo­restier naţional cu au­to­vehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia ac­ti­vităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica nu­mai cu acordul şeful ocolului sil­vic, în cazul administrării, pro­prietarului, cu avizul şefului oco­lului silvic, în cazul asigurării ser­viciilor silvice.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22