De același autor
Codul Silvic a fost și putea să rămână în continuare o lege neobservată de opinia publică, dacă lăcomia lui Victor Ponta de a câștiga tot mai multă popularitate nu l-ar fi împins spre o campanie furibundă, pe care o considera însă subtilă și eficace, împotriva lui Klaus Iohannis. Gafa lui a adus însă un lucru bun: dezmorțirea opiniei publice în ce privește defrișările ilegale. Noul Cod Silvic nu rezolva însă problema.
Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, a fost ministru al Agriculturii și Pădurilor în Guvernul Năstase, care, în iunie 2002, adopta Ordonanța de Urgență nr. 71, deschizând larg poarta contractelor pe termen lung de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă. Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer încheia în 2002 și 2003 cu Romsilva două contracte cu o durată de câte zece ani pentru achiziționarea unui milion de metri cubi anual din cele două milioane, cât reprezenta totalul destinat acestui tip de exploatare. În 2008, pe când era deputat PSD, Dan Mihalache adresa, în parlament, o interpelare în favoarea firmei Schweighofer. Ilie Sârbu devine din nou ministru al Agriculturii în Guvernul Boc l, el fiind în funcție în septembrie 2009, când Romsilva adoptă un regulament privind vânzarea masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Romsilva. Corpul de Control al premierului Ponta a transmis, de curând, cazul către DNA, pentru că apreciază regulamentul ca fiind ilegal. Coordonatorul acelui regulament este un fost consilier și om apropiat al lui Ilie Sârbu, Gheorghe Nichiforel, pus în funcția de director adjunct al Romsilva imediat după intrarea PSD la guvernare cu PDL. Tot Ilie Sârbu l-a numit și pe președintele Consiliului de Administrație al Romsilva, Florian Munteanu, recomandat de Gheorghe Nichita de la PSD Iași, care susține, conform România liberă, că Ilie Sârbu nu avea cum să fie străin de regulamentul adoptat de Romsilva.
Alianța contra pădurii
În toamna anului 2014, DNA Brașov deschide dosarul retrocedării ilegale a 43.000 ha de pădure, în care Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam – ambii parlamentari PSD - și Gheorghe Paltin Sturdza sunt arestați și ulterior trimiși în judecată sub acuzația de trafic de influență și spălare de bani. Ilie Sârbu, actualmente lider al grupului PSD din Senat, este și el cercetat într-un dosar disjuns, apărând în stenogramele unor convorbiri pe care acesta le avusese cu șeful Romsilva. În dosarul retrocedărilor de pădure, se făcea vorbire și despre firma Schweighofer, și despre un amendament asumat de Tudor Chiuariu (fost ministru PNL al Justiției), dar aparținând lui Victor Ponta, după asigurările date de Hrebenciuc interlocutorilor.
Camera Deputaților adoptă, în februarie 2015, proiectul inițiat de un grup de deputați și senatori PSD-PC-UNPR de modificare a Codului Silvic, legea fiind trimisă spre promulgare președintelui Iohannis. Legea este contestată de câteva ONG-uri, dar și de Consiliul Concurenței. Șeful statului o înapoiază parlamentului spre reexaminare, invocând, cu precădere, încălcarea unor principii de concurență. Se declanșează un scandal public, B1 TV lansând ipoteza că Iohannis folosește exact argumentele companiei austriece Holzindustrie Schweighofer, interesată de păstrarea avantajelor pe care le avea în contractele multianuale cu Romsilva. La mijlocul săptămânii trecute, premierul Victor Ponta declară fățiș, într-o emisiune tot a B1 TV, că „preşedintele a retrimis legea la parlament pe baza unor informaţii pe care le-a primit de la nişte «binevoitori» care luptă cu îndârjire pentru interesele firmei Schweighofer“. Președintele Klaus Iohannis afirmă că nu permite asemenea acuzații și că a cerut șefului SRI să verifice dacă sunt reale informațiile furnizate de către premier.
| Câștigul hoților de lemn |
|---|
|
Conform unui raport al Curții de Conturi, doar în primii 12 ani de după revoluție, bilanţul furturilor din pădurile statului şi din cele private se ridica la 80 de milioane de metri cubi de lemn, care le-au adus hoţilor câştiguri de minimum 5 miliarde de euro. Deși retrocedările și defrișările ilegale sunt în creștere, INS raporta Comisiei Europene, în 2011, că suprafaţa pădurilor din România este de 6,36 milioane de hectare, cu 123.000 de hectare mai mare decât cea din anul 2002.
|
Noul Cod Silvic a stârnit indignarea câtorva ONG-uri, dar este inexplicabilă reacția lor atât de târzie, manifestată doar la momentul la care legea a fost retrimisă de președintele Iohannis parlamentului. În acest stadiu, Codul Silvic oricum nu mai putea suferi modificări majore, ci doar în punctele sesizate de către președinte. Parlamentarii nu s-au sinchisit nici de șeful statului și au respins în comisia de specialitate propunerile de reexaminare. Dacă reexaminarea va fi respinsă și în plen, președintele va fi obligat să promulge legea în forma adoptată, singura cale pe care o mai are la dispoziție înainte de promulgare fiind atacarea Codului Silvic la Curtea Constituțională, tocmai pe principiile de concurență invocate deja în solicitarea de reexaminare.
Ce a vrut Iohannis cu reexaminarea
Președintele Klaus Iohannis a solicitat parlamentului să reexamineze Codul Silvic, atrăgând atenția asupra faptului că, pentru serviciile remunerate pe care ocoalele silvice le oferă proprietarilor de păduri, trebuie prevăzută o procedură de selecție deschisă, transparentă și necondiționată. Altfel, măsura poate institui un avantaj pentru ocoalele silvice, ce poate reprezenta ajutor de stat. Referindu-se la obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietățile mai mari de 10 ha, președintele Iohannis a sesizat că aceasta se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari. Iohannis a atras atenția și asupra riscului prezentat de această măsură pentru accelerarea tăierii masive de pădure. Prin faptul că sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil în cazul scoaterii definitive a unor suprafețe din fondul forestier național, Președinția apreciază că se conferă un avantaj anumitor categorii de beneficiari, ce ar putea să intre, de asemenea, în sfera noțiunii de ajutor de stat. Referitor la controversatul articol care introduce pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național, Iohannis subliniază că restricțiile sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață, ceea ce ar putea atrage sancțiuni din partea Uniunii Europene pentru România.
Punctele controversate ale noului Cod Silvic
| Dacă scot banii Schweighoferii… |
|---|
|
Ioan Adam: „Dacă scot banii, ăștia, Schweighoferii ăștia, măcar 200.000 de euro. (…) Și 500.000 de euro să pună sau 200.000 de euro, numai să pună ceva! (…) Eu sunt de acord, dar Schweighofer aici pare serios (…) Da măi, dar Schweighofer știe pădurea. (…) Eu vă propun să-mi dați o sumă de lucru cu pădurile... Și să stabilim un acord, ca niște domni: Dom’le, tot ce s-a obținut titlu și s-a pus în posesie, acolo ai, așa cum am convenit până acum...“ (fragmente din stenogramele unor înregistrări aflate în dosarul în care Ioan Adam și Viorel Hrebenciuc sunt trimiși în judecată de DNA).
|
- Se permite construcția pe suprafețe împădurite sau la liziera pădurii; suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 de metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pătrați, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 ha.
- Lemnul se va vinde în continuare pe picior – din pădure, cantitate estimată pentru copacii netăiați, ceea ce permite erori de +/- 15%, aici incluzându-se și lemnul tăiat ilegal. Dacă masa lemnoasă se vindea măsurată, din depozite sau rampe speciale, s-ar fi putut controla atât cantitatea, cât și tăierea și transportul lemnului din pădure până la locul de vânzare.
- Producătorii din industria mobilei au drept de preempțiune la cumpărarea de lemn din pădurile proprietate publică a statului, iar un operator economic nu poate achiziționa sau procesa mai mult de 30% din volumul disponibil la nivel național dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie.
- Proprietarii care dețin terenuri mai mici de 10 ha de pădure pot exploata lemnul fără restricții. În prezent, nu este permisă tăierea fără amenajament de pe nicio suprafață.
- Sunt permise defrișări complete pe suprafețe de până la 5 ha, iar statul român nu mai este obligat să împădurească la schimb o altă suprafață. Această măsură ar putea afecta inclusiv parcurile naturale și pe cele naționale.
- Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul şeful ocolului silvic, în cazul administrării, proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice.
