De același autor
Prezenţa deputaţilor şi senatorilor la lucrările în plen ar trebui să fie o minimă condiţie a banilor luaţi în această calitate.Arestarea senatorului PSD Cătălin Voicu (acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri), moţiunea de cenzură căreia îi mai lipseau doar câteva voturi pentru a fi adoptată (după un impresionant tur de forţă al sindicatelor care au încercat să-i împiedice pe guvernanţi să aplice nişte măsuri considerate a fi extrem de dure), punerea unei părţi a averilor sub pavăza noii legi referitoare la Agenţia Naţională de Integritate sau dezbaterile tumultuoase asupra Legii educaţiei naţionale sunt subiectele principale prin care s-a făcut remarcată sesiunea parlamentară februarie - iunie 2010. Jurnaliştii şi specialiştii Institutului de Politici Publice, care au monitorizat cu atenţie ceea ce se întâmplă în Legislativ, au remarcat cu toţii că bătălia politică s-a mutat din plen în sânul birourilor permanente, acolo unde opoziţia este majoritară. Nume sonore din conducerea partidelor sunt fie în topul chiulangiilor, fie în cel al „tăcuţilor“, adică al celor care nu vorbesc şi nu au iniţiative legislative, fie bat recordul în şmecherii cu banul public.
Chiriaşi la partid
În plină criză, Senatul a cerut suplimetarea bugetului, susţinând că nu mai poate funcţiona până la finele anului cu actualele sume. Motive ar fi, dacă ţinem cont de faptul că aleşii îşi finanţează sediile de partid din banii parlamentului. Evenimentul zilei a demonstrat existenţa unei adevărate reţele prin care chiriile şi întreţinerea sediilor centrale sau din teritoriu ale partidelor sunt plătite din bani publici sub paravanul deconturilor pentru birourile parlamantare. Calculele arată că, în ultimul an şi jumătate, senatorii au luat peste 1.700.000 de lei bani de chirie sau de întreţinere pentru propriile birouri, deschise de fapt în sediile partidelor. Suma depăşeşte de trei ori necesarul de 450.000 de lei pe care Senatul îl cere acum la rectificarea bugetară de la Ministerul Finanţelor. Fiecare senator are dreptul la aproximativ 10.000 de lei lunar pentru cheltuielile cu birourile, dar 24 dintre aceştia şi-au plasat birourile în sediul propriilor partide.
PDL se află în fruntea listei nu doar prin numărul de senatori – 14 -, ci şi prin numele de rezonanţă care aplică metoda. Vasile Blaga, de exemplu, îşi are biroul senatorial chiar în sediul PDL din Modrogan 22 şi se află în topul deconturilor chiriei, cu 17.615 lei, şi al întreţinerii, cu 17.448 lei. Este urmat de Radu Berceanu, care şi-a instalat biroul parlamentar în sediul PDL Dolj, filială pe care o conduce, şi pentru care „şi-a tras“ 80.134 de lei pentru întreţinere şi 7.344 de lei chirie.
Nici PSD nu s-a sfiit să aplice tehnica. Mircea Geoană are biroul în sediul PSD Dolj, pentru care a plătit din banii Senatului o chirie de 2.623 de lei şi o întreţinere de 64.234 de lei. Geoană este urmat de Ion Toma, şeful grupului parlamentar, Vasile Ion, şef la Buzău, Gheorghe Pop, cu biroul la PSD Sălaj, şi de mulţi alţi colegi. Liderul PNL, Crin Antonescu, nu s-a mulţumit doar cu topul chiulangiilor, figurând şi în cel al chiriaşilor pe banii parlamentului. Astfel, el şi-a instalat biroul în sediul PNL Sector 1 din Bucureşti, pentru care a încasat 63.650 de lei pentru întreţinere şi 1.600 pentru chirie.
La fără frecvenţă
Prezenţa deputaţilor şi senatorilor la lucrările în plen ar trebui să fie o minimă condiţie a banilor luaţi în această calitate. Şi, totuşi, mulţi dintre ei consideră prezenţa facultativă, mai ales la voturile în plen. Camera Deputaţilor stă mai bine la capitolul prezenţă decât Senatul, 78,5% dintre deputaţi fiind prezenţi la cel puţin 60% dintre voturile finale. Liderii grupurilor PSD şi al minorităţilor naţionale, respectiv Viorel Hrebenciuc şi Varujan Pambuccian, continuă să aibă prezenţe scăzute, 40,9%, respectiv 39,5%. Din cauza chiulului deputaţilor, unii miniştri parlamentari, precum Gabriel Oprea, László Borbély şi Elena Udrea, au ajuns să aibă, deşi sunt scutiţi de drept prin Regulament de la participarea la şedinţele de plen, rate de prezenţă mai mari chiar decât parlamentarii obişnuiţi (de pildă, Gabriel Oprea - 38,76%). Deşi extrem de vizibili pe micile ecrane şi destul de vocali în plen, media prezenţei parlamentarilor PSD+PC este destul de mică: 64,5%. Şi la Senat, unii dintre miniştrii-senatori au un grad de prezenţă mai ridicat decât parlamentarii obişnuiţi (exemplu: Markó Béla - 17,74%). Alţii însă, cum sunt Radu Berceanu ori Vasile Blaga, îşi exercită calitatea de parlamentar doar la voturile finale cu miză politică importantă, cum este cazul moţiunilor. Liderii au şi la Senat comportamente diferite. Dacă preşedintele Senatului, Mircea Geoană, are un procent de prezenţă de 93,58%, iar liderul de grup al PDL, Traian Constantin Igaş - 87,46%, spre comparaţie, liderul grupului parlamentar al independenţilor, senatorul Liviu Câmpanu, a fost prezent doar la 10% dintre voturile finale din plen.
Salariu de chiulangiu-şef
Liderul grupului PNL din Senat, Crin Antonescu, cu 0,9% prezenţă, s-a remarcat, ca şi în anii trecuţi, prin absenteism cronic. Cu numai 1,5% prezenţă se află şi senatorul PNL Ioan Ghişe, sau preşedintele de onoare al PC, Dan Voiculescu, cu 1,8% prezenţă la voturile finale din perioada monitorizată de IPP. Le calcă pe urme senatorul Cristian Diaconescu, proaspăt demisionat din PSD, acum preşedinte de onoare al nou înfiinţatului UNPR, cu doar 3,36% procent de prezenţă la voturile finale. Şapte preşedinţi de comisii permanente, Lia Olguţa Vasilescu - PSD, Frunda György - UDMR, Sergiu Nicolaescu - PSD, Titus Corlăţean - PSD, Marius Petre Nicoară - PNL, Teodor Meleşcanu - PNL, Varujan Vosganian – PNL, au înregistrat prezenţe la votul în plen de sub 50%. De altfel, senatorii chiulesc mult mai mult decât deputaţii. Situaţia prezenţei pe partide la voturile finale arată astfel: PDL are o medie a prezenţei de 64%, urmat de UDMR - 55%, PSD+PC - 52%, PNL - 46,5% şi independenţi cu doar 32%. Procentul general de prezenţă al senatorilor a fost de numai 58,4%.
Tăcuţi şi inocenţi
Deşi iniţiativele legislative nu lipsesc (393 de proiecte de lege sau iniţiative legislative la Camera Deputaţilor şi 422 la Senat), în spatele acestora se bifează cât mai multe semnături. Aşa-zişii iniţiatori, atunci când sunt întrebaţi de jurnalişti, nici măcar nu cunosc conţinutul legii pentru care şi-au dat acordul. De asemenea, doar câteva dintre acestea au devenit legi, reuşind să parcurgă întregul proces. Responsabilitatea iniţierii unor acte referitoare la criza economică este lăsată aproape în întregime guvernului, parlamentarii limitându-se la depunerea de amendamente. O dovedesc priorităţile semnalate de IPP.
La Camera Deputaţilor, principalele domenii în care deputaţii au înaintat iniţiative legislative sunt juridic şi administraţie publică, în vreme ce senatorii au fost preocupaţi mai degrabă de apărare şi agricultură / silvicultură. În continuare, în procesul legislativ se găsesc peste 200 de legi depuse chiar şi în urmă cu şase ani, niciun parlamentar neasumându-şi răspunderea retragerii lor, măcar în cazurile în care multe propuneri vechi au devenit caduce.
După trei sesiuni legislative, există 14 deputaţi care nu au vorbit nici măcar o dată în plenul Camerei Deputaţilor! Au depus jurământul, după care… linişte adâncă. Aceştia sunt: Florin Serghei Anghel – PDL, Dumitru Boabeş - PSD+PC ; Sorin Gheorghe Buta - PDL; Ileana Cristina Dumitrache - PSD+PC; Stelian Ghiţa-Eftemie -PDL; Florentin Băloşin Gust - PSD+PC; Constantin Mazilu - independent; Palfi Mozes Zoltan - UDMR; Sorin Andi Pandele - PDL; Valentin Rusu - PDL; Ştefan Seremi - PDL; Claudiu Ţaga - PNL; Răzvan Ţurea - independent; Mădălin-Ştefan Voicu - PSD+PC. Le calcă pe urme în privinţa muţeniei patru senatori care, şi ei, s-au prezentat în faţa colegilor doar la jurământ: Constantin Tămagă PSD+PC; Gheorghe Saghian PSD+PC; Ioan Mang PSD+PC şi Mihai Stănişoară de la PDL. //
* * *
Declaraţii lipsă
Există parlamentari care, probabil, consideră că liderii lor fac destule declaraţii politice, astfel încât ei au decis să tacă. 78 de deputaţi nu au făcut nici o declaraţie politică în întreg mandatul curent, iar aproximativ 40% dintre deputaţi nu înregistrează mai mult de două asemenea declaraţii politice la jumătatea mandatului. 35 de senatori nu au făcut absolut nici o declaraţie, iar 50 au considerat că una singură este de ajuns.
Miniştrii-parlamentari
Având în vedere activitatea în guvern a deputaţilor–miniştrii Elena Udrea, Kelemen Hunor şi László Borbély, Institutul pentru Politici Publice a evidenţiat separat numărul de iniţiative depuse de aceştia în sesiunea parlamentară trecută. Astfel, fiecare dintre cei trei miniştri are câte o singură iniţiativă. Din cele trei, doar cea depusă de ministrul Borbély a avut noroc să devină şi lege, restul fiind îngropate.
