Occupy CET Grozăveşti! Un plan de regenerare urbană

Sorin Ionita 23.06.2015

De același autor

Retehnologizarea CET Grozăveşti duce la restrângerea spaţială a uzinei cu 65-75% (posibil mai mult), ceea ce redă centrului Capitalei patru-cinci hectare de teren în proprietate publică, negrevat de probleme şi revendicări.

 

CET Grozăveşti este probabil uzina ener­ge­tică cu cel mai central amplasament din Europa: șapte hectare fix în mijlocul Ca­pi­talei, cu ieşire pe Splaiul Dâmboviței şi lân­gă Palatul Cotroceni. As­ta pentru că a moştenit spa­ţiul istoric al Uzinei Co­mu­nale Bucureşti, care ali­men­ta oraşul cu apă pe la 1880. În 1902 s-a refondat ca uzină energetică, iar în 1912 devenea cea mai mare termocentrală a României. Între timp, a rămas ina­dec­vată atât ca amplasare, cât şi ca tehnologie. Cazanele sale arhaice au fost instalate în anii ’60, la standardele de atunci, pentru a produce în cogenerare 100 MW de energie electrică şi termică.

Tehnologiile noi, de sec. XXI, permit în­lo­cuirea lor cu generatoare moderne pe gaz, controlate automat, ceea ce ar duce la: a) consum mai mic de gaz la aceeaşi ca­pa­ci­tate instalată (100 MW) şi reducerea con­su­mului de apă; b) reducerea poluării (CO2, fonice) din centrul Bucureştiului; c) re­du­cerea costurilor cu forţa de muncă.

Cel mai important, ca parte din proiectul Smart River – Bucureşti 2020 – pe care un grup de ONG-uri vor să îl facă brandul-fanion al strategiei de pol de creştere pe care UE ne-o cere (zadarnic) de mai bine de opt ani –, retehnologizarea CET Gro­ză­veşti duce la restrângerea spaţială a uzinei cu 65-75% (posibil mai mult), ceea ce redă centrului Capitalei pa­tru-cinci hectare de te­ren în proprietate pu­blică, negrevat de probleme şi re­vendicări. Acest spaţiu trebuie inclus într-un pro­iect care să facă obiectul unui concurs de soluţii cu participare internaţională. Trei funcţiuni publice importante pot fi imaginate pen­tru a fi introduse în zona Dâmboviţei, ca­re astăzi, deşi centrală în oraş, este moar­tă urbanistic:

Grădina Botanică, aflată oricum gard în gard cu CET Grozăveşti, trebuie să pri­mească teren suplimentar pentru extin­dere şi modernizare, inclusiv cu dotări noi pentru cercetare ştiinţifică şi con­fe­rinţe. Ideal ar fi ca tranziţia de la grădina actuală către CET să fie graduală, vegetaţia „invadând“ noua centrală în locurile unde asta e posibil, pentru a crea zone mixte de „energie verde“ la propriu: spaţii in­dustriale populate cu plante şi, în anumite condiţii, vizitabile de către public. Ar fi un proiect hiper-modernist, în stil scan­di­nav, care ar pune decisiv Bucureştiul pe hartă în privinţa asta.

– Incubatoare de afaceri pentru industrii creative, ITC şi bio-tehnologii, profitând de proximitatea Politehnicii şi a ins­ti­tu­telor de cercetare biologică ale uni­ver­si­tăţii de pe Splai. Există deja clustere de business, în special ITC, care s-au dez­voltat spontan în zonă, însă autorităţile oraşului Bucureşti nu au avut niciodată o strategie proactivă în ce priveşte an­tr­e­prenoriatul. E momentul ca asta să se schimbe.

Conservarea şi punerea în valoare a construcţiilor de patrimoniu industrial exis­tente actualmente în incinta CET. Pe cât posibil, noua uzină, mai mică şi mai prietenoasă cu publicul, trebuie să se des­chidă către oraş, pentru a valorifica tra­diţia de cultură industrială a zonei. Ideal, funcţiunile se pot separa, iar o parte din­tre clădirile de patrimoniu pot fi realocate unor scopuri radical diferite – de exemp­lu, galerie de artă vizuală sau spaţiu de arte ale spectacolului, Bucureştiul fiind în criză cronică de astfel de locuri (modelul fiind, evident, Tate Modern din Londra).

CET Grozăveşti nu e un loc oarecare. Pe vre­mea primarului Barbu Delavrancea, in­ginerul Dimitrie Leonida (azi, nume de mu­zeu tehnic; primul care a propus o linie de metrou pentru Bucureşti, în 1908) a luat conducerea şi a finalizat investiţia ce avea să facă în 1912 din Grozăveşti o cen­trală respectabilă, cea mai mare din ţară, cu 2 MW putere instalată. Pe aici au mai trecut şi alte somităţi ale Societăţii Po­litehnice Române, precum inginerii Elie Radu şi Nicolae Caranfil. CET Grozăveşti se confundă cu începuturile în­vă­ţă­mân­tu­lui tehnic şi energeticii în România, deci ar fi foarte potrivit ca, într-o formă oa­re­ca­re, acest lucru să fie marcat în spaţiul de patrimoniu disponibilizat în urma mo­der­nizării centralei.

Urmăriţi subiectul. Coaliţia civică pentru reabilitarea traseului Dâmboviţei prin oraş - Smart River–Bucureşti 2020 – a început să funcţioneze.

 

* Sorin Ioniţă este analist de politici publice ExpertForum (EFOR)

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22