De același autor
Reconstrucția relațiilor transatlantice, aflată pe buzele tuturor după instalarea în Biroul Oval a lui Joe Biden, va cere multă creativitate. Cu atât mai mult cu cât influența americană în Uniunea Europeană s-a redus considerabil în urma Brexit-ului. Problemele din interiorul Statelor Unite ce țin de gestionarea pandemiei și a situației economice, de întoarcerea paginii Donald Trump, adaugă, de asemenea, un bemol dezideratului de a da un suflu nou politicii externe și în special în relațiile cu aliații europeni.
Berlinul – interlocutorul Beijingului în UE
Zgomotoasa tranziție de la Casa Albă a oferit contextul ideal reluării lucrărilor pentru finalizarea proiectului Nord Stream 2 care va transporta gaz rusesc în Germania. Din cei 1200 de kilometri de gazoducte paralele ce compun North Stream 2, lipsesc 69,2 kilometri pentru unul, respectiv 49,6 kilometri pentru al doilea. Deși administrația Biden a notificat Berlinul că va adopta sancțiuni la adresa companiilor care desfășoară lucrările, purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a declarat că guvernul său nu și-a schimbat poziția cu privire la acest proiect. Iar cu privire la rezoluția Parlamentului European care cerea oprirea Nord Stream 2 ca sancțiune față de arestarea opozantului Alexei Navalnîi, reprezentantul guvernului german a afirmat că cele două subiecte nu pot fi legate. Noul lider al creștin-democraților germani, Armin Laschet, care cel mai probabil îi va succede Angelei Merkel în funcția de cancelar, a fost și mai tranșant, declarând că „Germania și Rusia au întreținut relații economice chiar în vremea Războiului Rece”. Un alt semnal dat de Germania este disponibilitatea de a produce vaccinul rusesc Sputnik V și deci de a sprijini certificarea europeană a acestuia.
Tot în direcția dezvoltării unor relații tous-azimuts, independent de prezența sa în structurile europene și euroatlantice, este și acordul comercial UE-China, semnat la 30 decembrie și care a încununat președinția germană a Consiliului Uniunii Europene. Acordul a fost semnat drept urmare a influenței hotărâtoare a Germaniei și nu trebuie considerat numai sub aspect economic, în sensul avantajelor industriei exportatoare germane pe piața chineză. Demersul Germaniei are mai ales o relevanță politică, plasând-o drept interlocutorul cel mai important al Beijingului din Uniunea Europeană, dar este și un semnal cu privire la poziționarea Berlinului în conflictul SUA-China.
Proiectele Franței de autonomie (inclusiv politică)
Dar falia euroatlantică nu trece numai prin Berlin. Sunt cunoscute aspirațiile Franței de autonomie strategică, demers care nu trebuie înțeles numai în sensul construcției unui pilon european al apărării autonom în cadrul NATO ori în afara acesteia, dar mai ales ca suveranitate tehnologică și economică. Prin programele strategiei industriale europene, această suveranitate tehnologică și economică înseamnă opțiunea pe piața europeană pentru tehnologiile europene, iar nu americane ori chineze, și crearea unor capacități europene în domenii de vârf care să concureze atât companiile americane, cât și cele chineze. Este iluzoriu să se creadă că parteneriatele industriale paneuropene, precum cloudul european, de fapt franco-german, GaiaX, nu au și o semnificație politică, ci doar strict tehnologică și industrială.
Ungaria și balansul între Vest și Est
Dar nu numai cele două mari puteri europene pun la grea încercare creativitatea celor care își pun speranțe în relansarea relației transatlantice în anii care vor veni. O țară de dimensiuni medii precum Ungaria dezvoltă o politică la fel de originală, orientată atât către Vest, cât și către Est. Achiziționarea de vaccinuri rusești și chinezești, în paralel cu cele obținute prin contractele Uniunii Europene, este dovadă clară că vecina noastră de la vest se orientează mai degrabă după busola germană. Cooperările sale cu China și Rusia pot fi catalogate, fără a greși, de natură strategică. Cum poate fi altfel considerată investiția care se realizează la numai 90 km de Satu Mare, lângă sătucul Fényelitke, și din care va rezulta cel mai mare terminal feroviar din Europa destinat trenurilor de mărfuri din China? Finanțat în proporție de 80% de un miliardar rus, în terminalul respectiv vor ajunge trenuri chineze care vor fi tranzitat Rusia și ale căror produse vor fi descărcate și trimise mai departe spre Italia, Austria și Germania. Un șantier care odată finalizat va face din Ungaria prima poartă de intrare în Europa a produselor chineze. O asemenea deschidere față de Beijing este recompensată prin investiții de calitate, precum cea efectuată de Lenovo, cel mai mare producător din lume de computere, care își va deschide prima fabrică europeană în Ungaria. Fără îndoială că aceste elemente sunt puse la Beijing în sinergie cu calea ferată Budapesta-Belgrad, ce va fi inaugurată în 2025 și va fi destinată în special transportului de mărfuri, și cu portul grec Pireu, achiziționat de o companie chineză în 2016. Dar un proiect la fel de important, poate chiar mai mult decât cooperările economice, este megacampusul Universității Fudan, care va fi construit la Budapesta pe nu mai puțin de 130 de hectare și care ar trebui să devină în 2024 prima universitate chineză pe sol european. O instituție de învățământ superior ce va fi orientată atât spre profiluri tehnice, medicină, dar și relații internaționale și unde vor preda sute de cadre didactice venite din China reprezintă mai mult decât o investiție într-o platformă de producție ori infrastructură de transport.
Am relatat aceste evoluții deoarece este bine să fim conștienți că atmosfera de competiție la nivel mondial se reflectă și în cadrul Uniunii Europene, la nivelul regiunii în care ne aflăm, iar deciziile luate de țări precum Germania, Franța, Ungaria și nu numai vor conduce la un moment dat la solidarități politice paralele cu UE-27 și cu cele euroatlantice. //
