De același autor
Tallinul a fost pentru o zi (19 octombrie) gazda Reuniunii la nivel înalt a Inițiativei celor Trei Mări: zece șefi de stat, patru miniștri de externe, alături de doi reprezentanți ai guvernului SUA cu rang de ministru adjunct, și un vicepreședinte al Comisiei Europene. Străzile micii capitale situate pe țărmul meridional al Golfului Finic nu au simțit însă deloc amploarea evenimentului pentru simplul motiv că epidemia de coronavirus l-a mutat în spațiul virtual. Coincidența face ca un asemenea eveniment să fie găzduit tocmai de Estonia, cea mai digitalizată țară din lume, oferindu-i acesteia încă o ocazie de a-și promova modelul de națiune smart, tema centrală a reuniunii fiind «Conectivitatea inteligentă».
Inițiativa celor Trei Mări evoluează cu pași destul de repezi spre o adevărată organizație internațională regională, în orice caz spre o grupare regională mult mai coerentă, stimulată fiind în această direcție de către SUA. Fără îndoială că Brexit-ul privează Washingtonul de cel mai important aliat din sânul comunității europene, de o țară cu capacitatea de a influența decizia europeană și de a împiedica tentațiile de autonomie strategică. Acum Washingtonul este nevoit să își construiască influența în cadrul UE stimulând solidaritatea statelor pro-americane din așa-numita «Noua Europă ». Acest bloc, ce pare o adevărată reeditare a vechii inițiative poloneze «Intermarium», prezintă și avantajul interpunerii geografice între cuplul franco-german și Rusia în eventualitatea unei cooperări structurate pe axa Paris-Berlin-Moscova la nivel strategic și economic. Dar americanii au în vedere și blocarea proiectelor Chinei în regiune, atât a tentațiilor pentru formatul 17+1, dar mai ales cele prevăzute în Noile Drumuri ale Mătăsii. De altfel, subsecretarul de stat al SUA pentru dezvoltare economică, energie și mediu, Keith Krach, care s-a deplasat în persoană la Tallin, demers mai mult decât simbolic, a insistat pe importanța strategică a regiunii în competiția globală cu China.
Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, născut dintr-un acord al Băncii Naționale de Dezvoltare a Poloniei și Eximbank România, cu o contribuție de 500 de milioane de euro fiecare, este un pas important spre o cooperare mult mai structurată între țările dintre Mările Baltică, Neagră și Adriatică, sub egidă americană. Cu atât mai mult cu cât, recent, secretarul de stat american Mike Pompeo a anunțat că SUA vor contribui cu 1 miliard de dolari la acest fond de investiții pentru a stimula investițiile private în proiectele de infrastructură. Acordul de cooperare româno-american în domeniul retehnologizării și finalizării centralei nucleare de la Cernavodă este un alt semnal dat de SUA în direcția țărilor Inițiativei, prin deschiderea unor linii de creditare.
Că Inițiativa celor Trei Mări va avea o geometrie variabilă, cu alte cuvinte nu toate statele membre vor urma același grad de apropiere, este indubitabil, iar reuniunea de la Tallin o confirmă prin nivelul de reprezentare a statelor participante. Austria este, ca de obicei, reprezentată de președintele federal, deținătorul funcției supreme în stat, dar cu rol decorativ. Ungaria, probabil țara care are cele mai ambițioase planuri de conectare la nivel regional prin infrastructuri de transport, a delegat numai un secretar de stat din Externe. Bulgaria, reprezentată de președintele Rumen Radev, are ca delegat al guvernului pe ministrul economiei, semn că privește inițiativa drept o formă de cooperare economică și nicidecum o alianță de genul «cordonului sanitar» care să izoleze Rusia de restul Europei. În sfârșit, UE este reprezentată de vicecomisarul Margrethe Vestager, poate că nu întâmplător desemnată să reprezinte Comisia: în portofoliul domniei sale intră strategia europeană de digitalizare și sinergiile între industriile civile, de apărare și spațiale, dar și regulile competiției, calitate în care s-a remarcat prin încercarea de a încadra activitatea companiilor digitale americane pe piața europeană. Poate fi și un semnal în condițiile în care Washingtonul privește statele «Noua Europă» drept o piață pentru tehnologiile sale și pentru gazul de șist. De remarcat că statele importante ale UE – Franța, Germania, Italia, Olanda – nu au fost nici ele prezente, măcar în calitate de observatori la evenimentul de la Tallin, deși Germania a fost evocată de mai mulți participanți drept un susținător al Inițiativei celor Trei Mări. O grupare regională a esticilor, sub influența SUA, nu este tocmai pe placul Berlinului și Parisului.
Succesul major al summitului de la Tallin a fost reprezentat de primirea făcută de țările membre acordului româno-polon pentru constituirea fondului de investiții al celor trei mări. Reprezentanții Estoniei, Lituaniei, Ungariei, Sloveniei, Croației și Bulgariei și-au anunțat participarea cu contribuții mult mai modeste decât cei doi inițiatori, dar important este semnalul politic și semnalul dat investitorilor dornici să susțină proiectele de infrastructură. De remarcat că ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, și-a susținut intervenția virtuală de la ambasada noastră de la Washington, anunțându-și colegii de panel că proiectele Inițiativei celor Trei Mări se vor afla pe agenda de discuții cu secretarul de stat Mike Pompeo.
După trei decenii de privit aproape exclusiv spre Vest, țările din jumătatea orientală a UE se redescoperă și conștientizează beneficiile cooperării regionale bazate pe dezvoltarea interconectivității și, poate și mai important, acestea realizează că pot fi actori ai construcției europene.
