Destinul lui Nelson Mandela (1918-2013)

Vladimir Tismaneanu 07.12.2013

De același autor

Motto: “Never forget that a saint is a sinner who keeps on trying.”–Nelson Mandela

Moartea transforma viata in destin, a scris André Malraux. Aceste cuvinte sunt cu precadere exacte atunci cand avem de-a face cu o personalitate exceptionala, un om ale carui actiuni si cuvinte au influentat decisiv istoria unui secol atat de agitat, de chinuit si de spasmodic precum cel trecut. In asemenea cazuri, complexitatea este incontestabila, judecatile sumare si simpliste nu servesc creionarii unui portret cat mai fidel al personalitatii in discutie. Nelson Mandela lasa in urma cel putin doua mosteniri. Prima este cea politica: e vorba de pasiunea pentru libertate, de refuzul ingenuncherii, de o lupta formidabila pentru demnitate in cele mai neprielnice conditii. Este vorba de fondarea unei ordini constitutionale autentice. Cea de-a doua, la fel de importanta, este mostenirea morala. O moralitate non-utopica, lipsita de orice urma de absolutism justitiar ori de relativism cinic. Editorialul de azi din “Wall Street Journal” surprinde evolutia acestui lider de la radicalismul originar la evolutionismul reformator, de la voluntarism la moderatie: “A would-be Lenin who became Africa’s Vaclav Havel. … Mandela became the biggest of African men by refusing to act like a typical African “Big Man.” He transcended his party’s history of Marxism, tribalism and violence. The continent and world were fortunate to have him.”

Nelson Mandela a luptat impotriva imensei rusini si scandaloasei injustitii care a fost apartheid-ul, a fost intemnitat vreme de 27 de ani si, in pofida acestor incercari, si-a mentinut o seninatate a judecatii cum putini lideri au reusit in aceste timpuri intunecate. Nu a fost catusi de putin macinat de ambitii zadarnice, nu a cazut victima idolatriilor de circumstanta, nu si-a comercializat carisma, s-a opus celor care, chiar in anturajul sau, sanctificau violenta. A acceptat negocierile cu cei pe care avea toate motivele sa-i suspecteze de ipocrizie si sa-i deteste. Trebuie amintit aici rolul unui om politic vizionar precum F. W. de Klerk. “It takes two to tango”, spune un proverb. Asa a fost si in Africa de Sud in 1990 cand de Klerk a decis eliberarea lui Mandela si cei doi au reusit, impreuna, sa puna bazele unei tranzitii non-violente spre un stat democratic care sa fie al tuturor cetatenilor Africii de Sud, indiferent de rasa, culoare ori statut social. In 1993, Mandela si de Klerk au impartit Premiul Nobel pentru Pace. Nu este momentul sa examineez aici si acum tribulatiile democratiei din acea tara. Cum observa Ioan Stanomir, Mandela a ramas loial angajamentului sau in favoarea libertatii si moderatiei, spre deosebire de atatia lideri africani (si nu doar africani). Sa ne gandim, de pilda, la autocratia politieneasca a lui Robert Mugabe, despotul din Zimbabwe.

Moral, Mandela a sustinut filosofia universalitatii drepturilor omului si s-a opus oricaror vendete. A fost unul din arhitectii Comisiei pentru Adevar si Reconciliere din Africa de Sud, condusa de arhiepiscopul Desmond Tutu. Aceasta s-a dovedit a fi o institutie vitala pentru depasirea urilor, aprehensiunilor si adversitatilor dintre cele doua forte care s-au confruntat vreme de decenii. Comisia a avut dreptul sa convoace, sa asculte marturisirile si depozitiile, sa accepte cererile de absolvire si sa acorde iertare celor care se caiau.

Fara cainta nu poate exista o veritabila reconciliere. Adevarul netrucat, necosmetizat, nemistificat, este temelia unei democratii reale. Reconcilierea nu inseamna uitarea suferintelor indurate de victime. Amnistia nu inseamna amnezie. Aceasta a fost o mare lectie a lui Nelson Mandela, omul politic care, cum scrie John Dramani Mahama, presedintele Ghanei, “a invatat un continent sa ierte”. O iertare inradacinata in responsabilitate, adevar si asumare. In istoria demnitatii, Nelson Mandela se afla alaturi de Ioan Paul al II-lea (pe care l-a intampinat, in 1995, numindu-l “fratele sau”), Andrei Saharov, Vaclav Havel. Biblioteca Vaclav Havel din Praga care ingrijeste mostenirea spirituala a marelui disident ceh a declarat ca Mandela a fost unul dintre cei mai importanti luptatori pentru drepturile omului din a doua jumatate a secolul XX. Havel si Mandela s-au intalnit la Praga in 1992. Biblioteca Havel a publicat corespondenta lor.

Nelson Mandela a fost combatant, detinut politic, fondator de natiune, presedinte si o sursa nepieritoare de inspiratie morala. Destinul lui Mandela a dovedit ca oamenii nu sunt pe veci prizonierii ideologiei, ca suntem datori sa nu sucombam impulsurilor vindicative, ca violenta nu are o functie mantuitoare. Inchei acest prea scurt tribut cu un citat, emblematic pentru felul cum a inteles Mandela politica: “Great anger and violence can never build a nation. We are striving to proceed in a manner and towards a result, which will ensure that all our people, both black and white, emerge as victors.” (Discurs in fata Parlamentului European, 1990)

Pentru diverse puncte de vedere si evaluari ale personalitatii lui Nelson Mandela:


http://www.lapunkt.ro/2013/12/06/in-memoriam-nelson-mandela/

http://online.wsj.com/news/articles/SB10001424052702303497804579240591294656698

http://www.chathamhouse.org/media/comment/view/196105?dm_i=1TYB,216BQ,BIUS3Y,7BHV7,1

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-16142704-iertarea-dusmanului-politica-stat-care-functionat.htm

http://www.frontpagemag.com/2013/david-horowitz/nelson-mandela-1918-2013/

http://www.nytimes.com/2013/12/06/world/africa/nelson-mandela_obit.html?ref=billkeller&_r=0

http://www.nytimes.com/2013/12/06/opinion/mahama-mandela-taught-a-continent-to-forgive.html?ref=africa

http://www.militiaspirituala.ro/detalii.html?tx_ttnews%5Btt_news%5D=440&cHash=5ec36d0c3aa235d9190c0c6e9089915c

http://www.praguepost.com/world-news/33706-czech-president-diplomacy-pay-tribute-to-mandela

Iata mesajul trimis de Papa Francisc presedintelui Zuma:

TO HIS EXCELLENCY MR JACOB ZUMA

PRESIDENT OF THE REPUBLIC OF SOUTH AFRICA

PRETORIA

IT WAS WITH SADNESS THAT I LEARNED OF THE DEATH OF FORMER PRESIDENT NELSON MANDELA, AND I SEND PRAYERFUL CONDOLENCES TO ALL THE MANDELA FAMILY, TO THE MEMBERS OF THE GOVERNMENT AND TO ALL THE PEOPLE OF SOUTH AFRICA. IN COMMENDING THE SOUL OF THE DECEASED TO THE INFINITE MERCY OF ALMIGHTY GOD, I ASK THE LORD TO CONSOLE AND STRENGTHEN ALL WHO MOURN HIS LOSS. PAYING TRIBUTE TO THE STEADFAST COMMITMENT SHOWN BY NELSON MANDELA IN PROMOTING THE HUMAN DIGNITY OF ALL THE NATION’S CITIZENS AND IN FORGING A NEW SOUTH AFRICA BUILT ON THE FIRM FOUNDATIONS OF NON-VIOLENCE, RECONCILIATION AND TRUTH, I PRAY THAT THE LATE PRESIDENT’S EXAMPLE WILL INSPIRE GENERATIONS OF SOUTH AFRICANS TO PUT JUSTICE AND THE COMMON GOOD AT THE FOREFRONT OF THEIR POLITICAL ASPIRATIONS. WITH THESE SENTIMENTS, I INVOKE UPON ALL THE PEOPLE OF SOUTH AFRICA DIVINE GIFTS OF PEACE AND PROSPERITY.

FRANCISCUS PP.

Sursa: contributors.ro.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22