Pe aceeași temă
Recent a apărut cartea lui Andrei Oişteanu, Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi I.P. Culianu (Polirom, 2014). Este vorba despre o ediţie nouă, mult îmbogăţită faţă de cea din 2007. Volumul va li lansat la Târgul de carte “Gaudeamus”, de la Bucureşti, sâmbătă, 22 noiembrie 2014, ora 14, la Standul editurii Polirom. Vor lua cuvântul Andrei Pleşu, Florin Ţurcanu şi autorul, moderator fiind Daniel Cristea-Enache. Andrei Oişteanu nu evită subiectele delicate. Dimpotrivă. El abordează frontal problema derapajului spre Mişcarea legionară a lui Mircea Eliade în anii ‘30, misterele asasinării lui I.P. Culianu în 1991, relaţia lui Eliade cu Mişcarea hippie în anii ’60-‘70, raporturile celor doi istorici ai religiilor cu substanţele stupefiante, “despărţirea” lui I.P. Culianu de M. Eliade etc.
“Titlul volumului, Religie, politică şi mit – declară autorul înntr-un Cuvânt înainte –, mi-a apărut ca potrivit abia după ce l-am încheiat. În multe dintre textele din acest volum am urmărit modul brutal şi tragic în care, în feluri diferite, politica a irupt în destinul celor doi istorici ai religiilor. Lui Mircea Eliade (un teoretician al „terorii istoriei” şi al „boicotării” ei), politicul i-a marcat viaţa. Lui I.P. Culianu, i-a marcat moartea. Faţă de cel dintâi m-am raportat ca discipol. Faţă de cel de-al doilea, ca prieten şi coleg de generaţie. Dedic această carte memoriei lor.”
Editura a avut inspiraţia să publice, pe coperta a patra a cărţii, două mesaje adresate autorului de către Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu:
Dragă Andrei Oişteanu,
N-am putut citi decît astăzi „Legenda românească a potopului”. Studiul Dumitale m-a entuziasmat. Ar trebui publicat într-o revistă străină „de specialitate” (i.e. folclor, romanistică, istoria religiilor). Sugerez Revue de l’Histoire des Religions. Dacă pregăteşti versiunea franceză, o pot prezenta eu Revistei. Din iunie îmi poţi trimite versiunea franceză la Paris (recomandat!). Ţi-am citit mai de mult şi alte lucrări. Sper că le vom putea discuta împreună. Cu prietenie, Al Dumitale,
Mircea Eliade
Chicago, 23 nov. 1984
*
Domnule Oişteanu,
Am citit cu foarte mare interes cartea dumneavoastră Grădina de dincolo şi cred că este o apariţie deosebit de interesantă în cultura română, chiar importantă. Prin această lectură mi-am dat seama cărei tradiţii româneşti îi aparţineţi. Într-un fel, dumneavoastră vă reclamaţi de la Pârvan şi vă puteţi prezenta ca un urmaş al lui. Este o direcţie foarte fructuoasă. Pârvan a crezut, şi a făcut-o cu geniu şi cu fineţe, că poate descoperi o verigă între tradiţia populară românească şi o tradiţie preromană. Cred că cel care a reuşit să menţină un echilibru perfect în interpretarea acestor tradiţii rămâne Mircea Eliade, într-o carte exemplară cum este De la Zalmoxis la Genghis-Han. Mircea Eliade nu neagă raporturile de filiaţie între folclorul românesc şi tradiţiile locuitorilor preromani, însă le interpretează deosebit de prudent.
Ioan Petru Culianu
Groningen, 30 oct. 1984
