Pe aceeași temă
Unele instituţii fac istorie. Biblioteca Academiei Române reflectă de 145 de ani traseul evolutiv al culturii naţionale. De la înfiinţarea ei în 1867, cu misiunea de a conserva patrimoniul cultural românesc, biblioteca deţine azi colecţii extrem de valoroase prin vechime, unicitate şi diversitate: bogate colecţii de carte veche şi manuscrise, stampe şi desene, partituri, un fond numismatic de prestigiu mondial şi un exhaustiv fond de periodice.
Sâmbătă, 6 octombrie, începând cu ora 19.30, Mircea Anghelescu, Andrei Oişteanu, Dan C. Mihăilescu, George Ardeleanu, Clara Mareş, Ioan Stanomir se întâlnesc la Biblioteca Academiei pentru a discuta despre tot acest patrimoniu, precum şi despre destinul dramatic al cărţii, despre bibliocidul ideologic, practicat fie prin incendierea bibliotecilor, fie prin arestarea cărţilor în fonduri prohibite sau în arhivele Securităţii. Distrugerea cărţii nu este o practică recentă. Cartea a fost întotdeauna o ameninţare la adresa oricărui regim despotic, speriat de circulaţia liberă a ideilor şi de conservarea memoriei. Spaţiul public a fost adesea teatru de război în care s-au confruntat două direcţii: pe de o parte, actul responsabil de conservare a cărţii, de protejare a patrimoniului cultural, pe de alta, ostilitatea discreţionară a dictatorilor. Sunteţi invitaţi la acest colocviu la Biblioteca Academiei, tocmai pentru că ea însăşi este rezultanta unei astfel de coliziuni, aceea dintre marii cărturari ai României, care – printr-un act patriotic – şi-au donat arhivele şi colecţiile şi interdicţiile impuse de dictatura comunistă. Invitaţii serii vor recompune acest traseu sinuos al cărţii. Vor fi readuse în atenţie texte care nu doar au fost confiscate de Securitate, ci au declanşat procese politice, în urma cărora autorii lor au plătit cu închisoarea asumarea libertăţii de a scrie şi a citi. Iubitorii de carte sunt invitaţi la un dialog despre istoria vie a supravieţuirii cărţii şi despre nobleţea celor ce au crezut în ea.
