Pe aceeași temă
Cristian Ghinea și Laura Ștefan au publicat anul trecut, sub egida Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE), un volum ce oferă o perspectivă comparată asupra reformei derulate în domeniul justiției în statele situate în Sudul și Estul Europei. Studiul conturează provocările și dificultățile pe care le-au întâmpinat reformele forțate preponderent din exterior, la presiunea Bruxellesului, și prea puțin dorite din interior. În cele din urmă, Uniunea Europeană nu avea la îndemână o rețetă de reformă pe care să o recomande statelor candidate. În justiție nu putea fi urmată o terapie de șoc precum în economie. Nu exista nici măcar un capital de know-how ce ar fi putut fi transferat în acest sens. De multe ori s-a mizat pe bună-credința statelor candidate și nici nu erau prevăzute mecanisme de penalizare. În mai toate studiile de caz, povestea este, însă, aceeași: instituțiile recomandate de Comisie - precum ANI - s-au lovit de intransigența elitelor locale hotărâte să conserve pe cât posibil beneficiile statu-quo-ului (de exemplu, imunitatea oficialilor în fața oricărei investigații). În mod specific, în viziunea editorilor, experiența României arată faptul că, pe viitor, mecanismele de monitorizare a progreselor în justiție, de tip MCV, vor trebui legate de îndeplinirea unor condiționalități stricte pe principiul: dacă nu performează, atunci noile state membre vor avea ceva substanțial de pierdut (accesul în spațiul Schengen sau alocarea de fonduri europene). Instituționalizarea acestui sistem de penalități este necesar pentru că statele respective nu sunt nici pe departe actori unitari care se îndreaptă inevitabil spre reformă. Sunt mai degrabă societăți prinse într-un veritabil „război civil“ între reprezentanții statu-quo-ului de modă veche și forțele reformiste care îl contestă.
// CRISTIAN GHINEA, LAURA ŞTEFAN
// EU Approach to Justice Reform in Southeastern and Eastern Europe
// CRPE, 2011
