Pe aceeași temă
Numărul conține aproape în exclusivitate texte despre Geta Brătescu semnate de nume importante ale culturii române, dar și multe imagini – scan-uri din jurnalul artistei, câteva desene originale, fotografii, coperți de cărți și reviste etc. - care ilustrează calitatea de homo faber exemplar a artistei.
De o prolificitate extraordinară, manifestându-se în multiple direcții, Geta Brătescu a străbătut toate etapele artelor vizuale românești din ultima 
jumătate de secol, ilustrând prin producțiile sale ingenioase și ludice modernismul recuperator de avangarde postbelice al anilor 1960-1970, experimentalismul plin de inventivitate al anilor 1970-1980, filmul de artist, fotografia și performanța în anii 1980–1990, rămânând activă și actuală până în prezent. Cunoscutele ei serii de lucrări – Medeea, Desen cu ochii închiși, ilustrațiile la Faust, Mâini, Earthcake, Spre alb etc. – pun în lumină o operă bogată și coerentă, marcată de o discretă abordare conceptualistă și centrată puternic pe principiul estetic al abstractului, ca fundament al imaginii. Tocmai calitatea de reprezentantă echilibrată a unei întregi epoci artistice locale, dar și consonanța căutărilor ei legate de trup și feminitate cu un întreg trend internațional au făcut din Geta Brătescu unul dintre artiștii români cei mai achiziționați de marile muzee occidentale și mai expuși în lume în prezent.
Despre Geta Brătescu scriu în acest număr cărturari ca Mihai Șora, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Vianu, Emil Hurezeanu, dar și critici de artă și artiști ca Ion Grigorescu, Liviana Dan, Călin Stegerean, Aurelia Mocanu, Teodor Graur, Alexandru Solomon sau Dan Perjovschi, alături de câteva nume internaționale. Coordonat de directorul publicației, Alina Ledeanu, conceput grafic chiar de artista omagiată, acest număr al Secolului 21 este o reușită.
