Țarul Vladimir Putin se pregătește să rămână la Kremlin până în 2024

Redactia | 18.03.2018

Succesul lui Vladimir Putin în alegerile prezidențiale de duminică nu este pus la îndoială de niciun analist, popularitatea lui fiind atât de mare, încât nici nu a avut nevoie de campanie electorală. Singura întrebare este dacă Putin va rămâne la Kremlin până la sfârșitul vieții.

Pe aceeași temă

 

 

Update 6: Victorie zdobitoare a lui Vladimir Putin. 

 

Pe măsură ce urnele se închid în Rusia, televiziunea de stat comunică rezultatele exit poll-urilor (realizate de compania de condare VTsIOM) care conturează o victorie categorică a lui Vladimir Putin, pentru care au votat 73,9% dintre alegători (peste 70% cât estima preelectoral Kremlinul)

 

El s-a confruntat cu șapte candidați minori pe buletinul de vot. Comunistul Pavel Grudinin s-a plasat pe locul al doilea cu 11,2%.

 

Update 5: Comisia Electorală Centrală din Rusia a anunțat că participarea la alegerile prezidențiale a depășit 50%.

Comisia a comunicat că 51,9% din cei aproape 111 milioane de alegători ai Rusiei au votat până la ora 17:00, ora Moscovei (ora 14:00 GMT).

Oficialii electorali declară că eforturile de încurajare a unei prezențe cât mai mari sunt conforme cu legea, deși unii dintre alegători au declarat că sunt forțați de angajatori pentru a se prezenta și a vota.

 

Update 4: La ora 15:00, ora Moscovei, unele regiuni au raportat o prezență la urne și cu 50% mai mare decât în 2012. La nivel național se estimează pană la această oră o participare la vot foarte bună, în jur de 50% din electorat. 

 

Update 3:  Yevgheni Roizman, primarul celui de al patrulea oraș ca mărime din Rusia, Yekaterinburg, a declarat pentru AP că oficialitățile locale și angajații statului au primit ordine să scoată cât mai mulți oameni la urne, pentru ca prezența să treacă de 60% din cei trecuți pe liste.

„Se folosesc de orice locație posibilă: școli, grădinițe, spitale – lupta pentru prezența la urne este fără precedent”, a spus Roizman, unul dintre puținii opozanți care administrează un număr semnificativ de secții de votare în Rusia.

În regiunea Khabarovsk, pe coasta rusă a Pacificului, oficialii au aprovizionat secțiile de votare cu ouă, conserve de mazăre și pulpe de pui congelate. Acesta vor fi vândute alegătorilor cu un discount de 10-30% față de prețurile din magazinele locale.

"Prin aceasta sperăm să atragem alegătorii în secțiile de votare și credem că putem crește participarea", a declarat Nikolai Kretsu, președintele Comisiei pieței de consum din administrația regională.

 

Update2: În Ucraina, forțele de securitate au fost desfășurate în jurul obiectivelor importante din cauza celor care protestează față de decizia Kievului de a bloca votul cetățenilor ruși pe teritoriul ucrainean. Poliția ucraineană și-a întărit dispozitivele din fața Ambasadei Rusiei din Kiev, precum și la consulatul din Odessa și alte orașe cu minorități semnificative de ruși. În Ucraina trăiesc milioane de ruși, însă o statistică exactă nu există.

 

Proteste au loc și față de desfășurarea procesului electoral în Crimeea.

 

Update1: Vladimir Putin s-a prezentat la secția amenajată în sediul Academiei de Științe din Moscova, ocazie cu care a declarat că prezența la urne nu-l interesează pentru că „nu contează atât timp cât îmi dă dreptul de a ocupa funcția de președinte”, arătându-se sigur de victoria încă din primul tur de scrutin.

 

Dacă se însumează mandatele de președinte cât și cel de premier, Vladimir Putin este deja al doilea cel mai longeviv conducător al Rusiei din ultima sută de ani, cu 6.788 de zile în funcție (18 ani și 3 luni), urmându-i lui Iosif Visarionovici Stalin, care s-a aflat la putere vreme de 10.636 de zile (29 ani și o lună).

 

Victoria ar însemna o Rusie condusă de Putin până în 2024, după care el este obligat din punct de vedere constituțional să nu mai candideze.

 

În timp ce votul pare o repetare a alegerilor din 2012 dominate de Putin, acest scrutin este în mod special dominat de sentimentul anti-occidental.

 

Cu toate acestea, Kremlinul este preocupat de rata participării la vot. Perioada de campanie lipsită de concurență i-au lăsat pe unii ruși nehotărâți dacă să se ducă sau nu la vot. Principalul opozant, Navalny a cerut boicotarea alegerilor la ieșirea sa forțată din cursa electorală.

 

La urne sunt așteptați 110 milioane de alegători, care trebuie să-și aleagă președintele dintre opt candidați. Cel mai bine plasat, dar la mare distanță de Putin, este comunistul Pavel Grudinin, creditat cu 7% din intențiile de vot, urmat de ultranaționalistul Vladimir Jirinovski cu 6% șanse de a fi ales, iar prezentatoarea tv, Ksenia Sobciak, în vârstă de 36 de ani, candidata partidului Inițiativa Civică, ar urma să fie votată de 1% dintre ruși.

 

Conform estimărilor, rata de participare la vot va fi în jur de 70%.

 

Dacă niciunul dintre candidați nu reușește să adune 50% +1 din numărul total de voturi valabil exprimate, atunci va fi organizat un al doilea tur al alegerilor prezidențiale, lucru puțin probabil, Putin urmând a câștiga cu o majoritate zdrobitoare.

 

Principalului opozant al lui Putin, Alexei Navalnîi, i-a fost respinsă candidatura din cauza unei condamnări în urma unui proces contestat de forțele de democratice.

 

Un val de proteste antiguvernamentale din ultimul an sugerează, de asemenea, resemnarea din ce în ce mai mare a electoratului în legătură cu scandalurile de corupție care privește cercul oligarhilor apropiați de Kremlin și de Putin.

 

Cu toate acestea, Putin este cu adevărat o figură populară în rândul multor ruși, care îl văd ca pe un bărbat de stat puternic care a scos țara din haosul post-sovietic și a adus stabilitate și o relativă prosperitate.

 

Sondajele de anul trecut au arătat că popularitatea lui Putin crește în timpul confruntărilor cu Occidentul, astfel încât rușii par să ignore crizele actuale diplomatice.

 

Relațiile dintre Rusia și Marea Britanie au intrat într-o stare de turbulență după scandalul otrăvirii la începutul acestei luni a unui ex-spion rus, a fiicei sale și a ofițerului de poliție britanic care a intervenit. Premierul britanic Theresa May a declarat că este "foarte probabil" că Kremlinul să se fi aflat în spatele atacului, iar ambele țări au trecut la expulzarea de diplomați.

 

Rusia a promis, de asemenea, să se răzbune după ce Statele Unite au impus săptămâna aceasta noi sancțiuni după ce au fost raportate mai multe ciber-atacuri precum și pentru interferența din timpul alegerilor prezidențiale din 2016. În ambele cazuri, Moscova a respins acuzațiile că s-ar fi implicat în aceste atacuri.

 

Dar asemenea conflicte externe nu au efect asupra susținerii lui Putin pe plan intern.

 

În realitate, el beneficiază de confruntarea cu jucătorii internaționali. Partidul care îl susține, Rusia Unită a reușit ca în Parlament să mute data votului în ziua când se aniversează patru ani de la anexarea Crimeii. Prin recuperea peninsulei Crimeea în 2014, Rusia și-a redefinit rolul pe scena internațională și marchează începutul unei noi perioade de tensiuni cu Occidentul, o reinflamare a Războiului Rece.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22