Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Kovesi, la ONU: cea mai mare provocare e acum păstrarea independenței justiției în România
Dora Vulcan - - - -
2018-05-23
Actualitate Interna
2

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a susținut miercuri, la New York, un discurs în cadrul reuniunii la nivel înalt organizate de Adunarea Generală a ONU.

 

 

 

Dezbaterea a marcat aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei (UNCAC), numită și Convenţia de la Merida, semnată şi ratificată de România, alături de alte 182 de state. La reuniune a participat preşedintele Adunării Generale a Naţiunilor Unite, Miroslav Lajcak, şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Laura Codruţa Kovesi a fost invitată să vorbească în deschiderea primei sesiuni de dezbateri, intitulată "15 ani de implementare a Convenţiei - tendinţe, realizări şi provocări".

 

 

 

Discursul integral

 

 "Doamnelor și domnilor,

 

Sunt onorată să vorbesc la această reuniune aniversară de nivel înalt.

 

Sunt procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție din România (D.N.A.) – o structură de parchet care are competență exclusivă de investigare a cazurilor de corupție la nivel înalt.

 

Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției a fost ratificată de România în anul 2004. La acel moment corupția era un fenomen generalizat și a reprezentat o problemă sistemică în România. Investigațiile de corupție vizau doar cazuri mărunte.

 

La 15 ani de la ratificarea convenției lucrurile s-au schimbat radical în România: combaterea corupției la nivel înalt în România este activă și am devenit un model în regiunea noastră din această perspectivă.

 

În ultimii 5 ani, D.N.A. a trimis în judecată peste 68 demnitari/oficiali de rang înalt: 14 miniștri și foști miniștri și 53 de membrii ai Parlamentului. Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv 27 de demnitari. În aceeași perioadă, D.N.A. a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari.

 

Cum s-au obținut aceste rezultate?

 

Din punctul meu de vedere, 3 recomandări importante ale convenției au dus la această schimbare radicală: o legislație penală eficientă, înființarea unei structuri de parchet specializate și un sistem de justiție integru și independent.

 

Legislația anticorupție din România s-a modernizat în sensul reglementărilor convenției.

 

Au fost implementate în legislația română toate prevederile obligatorii ale convenției privind incriminarea faptelor de corupție și cea mai mare parte a celor opționale.

 

A fost înființat D.N.A. și s-a stabilit o competență legală de a investiga fapte de corupție la nivel înalt. Procurorii anticorupție sunt independenți în activitatea lor, iar independența este dublată de responsabilitate.

 

Și nu în ultimul rând, mă voi referi la cea mai importantă premisă a combaterii eficiente a corupției la nivel înalt. Aceea a integrității și independenței sistemului de justiție.

 

Doar un sistem de justiție profesionist, independent și integru poate lupta eficient împotriva corupției.

 

Independența justiției nu este un privilegiu pentru procurori sau judecători. Este un principiu fundamental într-o societate democratică. Numai o justiție independentă poate asigura o judecată corectă. Numai o justiție independentă poate face ca legea să fie egală pentru toți.

 

Investigațiile noastre efectuate au fost primite cu speranță și încredere de societate. Dar în egală măsură rezultatele noastre au determinat o contrareacție.

 

Au existat încercări repetate de a modifica legislația anticorupție pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupție sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situații în care s-a refuzat ridicarea imunității politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție.

 

Pe lângă aceste încercări, întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri prin știri false sau prin declarații publice de natură să slăbească încrederea în justiție.

 

Cea mai mare provocare în România este acum păstrarea independenței judecătorilor și procurorilor și stabilitatea legislativă acestea fiind vitale pentru ca procurorii anticorupție să fie eficienți.

 

De aceea, recomandările Convenției O.N.U. rămân actuale și importante.

 

Chiar dacă provenim din sisteme juridice diferite, problemele noastre vizând independența și eficiența în combaterea corupției sunt aceleași.

 

Cred că trebuie să reflectăm împreună asupra modului în care sunt respectate recomandările de statele semnatare ale Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției.

 

Vă mulțumesc pentru atenție!"

 

 

 

 

Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei a fost adoptată în octombrie 2003 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi a fost semnată la Merida, în Mexic, ca urmare a recunoaşterii caracterului global al ameninţărilor pe care le presupune corupţia, ameninţări ce impun o abordare cuprinzătoare şi multidisciplinară. Convenţia este un instrument anticorupţie care reprezintă o angajare internaţională aproape universală, având în vedere că a fost semnată de 183 de state, iar dispoziţiile Convenţiei sunt obligatorii pentru statele semnatare, se mai arată în comunicatul citat. Convenţia de la Merida a fost ratificată de România în anul 2004.

 

TAGS : dna kovesi discurs onu
Comentarii
ion ion 2018-05-24
Despre portocale nimic??*colegii* nu trebuie sa afle si neimplinirile si *riscurile*???Asta-i dezimformare prin omisiune .
emil 2018-05-23
Afară-i vopsit gardul, in ţară-i leopardul..
Total 2 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
3834
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22