Pe aceeași temă
Conform unui comunicat al Ministerului Justiției, Cătălin Predoiu a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să sesizeze Inspecția Judiciară „în vederea efectuării de verificări cu privire la modul de respectare a dispozițiilor legale care reglementează liberarea condiționată în dosarul 3349/225/2019 al Tribunalului Mehedinți privind cererea de liberare condiționată a deținutului Ion Turnagiu”.
„Ministrul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, astăzi, 16 iunie 2020, sesizarea Inspecției Judiciare pentru a efectua un control tematic privind modul de respectare a acelorași dispoziții legale, la nivel național, având în vedere că această problemă a devenit recurentă și s-a manifestat din plin și în cazul legii privind recursul compensatoriu, cu consecințe grave asupra siguranței cetățeanului”, conform sursei menționate.
Ion Turnagiu de 45 de ani, cel care a incendiat o fată de 17 ani din Mehedinţi şi care acum e în spital cu arsuri mari, a fost eliberat condiţionat anul trecut. El a fost condamnat în 1993 pentru cinci crime, printre victime s-a numărat şi o femeie însărcinată, conform Mediafax.
În motivarea eliberării, judecătorii spun că bărbatul a fost sancţionat disciplinar de șapte ori, a fost recompensat de 24 de ori şi a participat la programe şi la activităţi de reintegrare socială. Deşi a fost încarcerat în 1993, bărbatul s-a preocupat de comportamentul lui abia începând cu 2014, ceea ce poate confirmă cele spuse de Dumitrașcu.
„S-a apreciat că recompensele acordate până în acest moment nu fac dovada unei adevărate îndreptări a condamnatului, ci reprezintă un simulacru pentru obţinerea mai grabnică a eliberării condiţionate”, spunea prima instanţă, care i-a refuzat eliberarea.
La apel, Turnagiu şi-a câştigat libertatea deoarece „prin participarea activă la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare şi-a format şi consolidat o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite în cazul său”.
În România, cei mai mulţi dintre condamnaţii pe viaţă au săvârşit infracţiuni de omor.
Într-un răspuns pentru MEDIAFAX, Ministerul Justiţiei spune că primele condamnari pe viaţă, imediat după Revoluţia din 1989, au fost date în 1992. În acel an, au fost cinci oameni condamnaţi definitiv la detenţia pe viaţă pentru omor (două persoane la Iaşi, una la Sibiu, una la Vâlcea şi una la Bucureşti). Ministerul nu ştie dacă aceste persoane mai sunt în detenţie, dacă au fost eliberate condiţionat sau dacă au murit în spatele gratiilor.
