Pe aceeași temă
"Parlamentarii se organizeaza greu la inceputul mandatului, se ocupa cu numiri in functii, inclusiv numiri de cunostinte in staff-urile parlamentare, cu diverse dezbateri si mese rotunde nefiind pregatiti sa depuna proiecte de lege identificate si lucrate in perioada premergatoare candidaturii la Parlament", scrie IPP în raportul său, după prelucrarea datelor oficiale de pe cele doua site-uri ale camerelor parlamentare.
Guvernul ia locul Parlamentului: face cele mai multe legi. Cum rămâne cu supremația legislativului proclamată de Tăriceanu și Dragnea? Ordonanțe, fără număr
In prima sesiune a mandatului 2016-2020 (februarie - iunie 2017) au fost inregistrate 581 de initiative legislative, 247 la Camera Deputatilor si 334 la Senatul Romaniei, arata sursa citata. La acestea se adauga si peste 790 de initiative intrate in procedura legislativa.
Din pacate, principalul initiator se dovedeste a fi Guvernul, ale carui proiecte de acte normative sunt adoptate si devin legi, spre deosebire de initiativele parlamentarilor, care parcurg procedura mult mai greu, avertizeaza IPP.
"Cele mai multe initiative adoptate, la nivelul ambelor Camere, s-au referit la domeniul fiscal, al agriculturii sau al mediului", se mai arata in comunicat.
IPP atrage atentia si asupra numarului mare de ordonante de urgenta adoptate de Guvern, dar si asupra proiectelor adoptate tacit de catre cele doua camere, din cauza depasirii termenului constitutional.
Prezenta la sedinte si transparenta comisiilor
In ceea ce priveste prezenta la sedintele de plen, Liviu Dragnea, presedintele Camerei Deputatilor, a participat la doar 14 din 58 (24%). Nici Calin Popescu Tariceanu, presedintele Senatului, nu s-a straduit sa vina la sedintele pe care ar fi trebuit sa le conduca, el fiind prezent doar la 16 din 63.
Una dintre cele mai mari probleme tine de activitatea comisiilor permanente, locul unde se discuta pe fond proiectele de lege, care "nu este, in continuare, nici eficienta si nici transparenta", atentioneaza IPP.
Astfel, reprezentantii societatii civile care au dorit sa participe la unele sedinte au fost refuzati, iar informatiile legate de discutiile din comisii nu sunt afisate "nici prompt, nici complet si nici uniform".
Printre concluziile si recomandarile facute de IPP la finalul materialului este si aceea de schimbare a programului de lucru al senatorilor si deputatilor.
"'Programul de lucru in sine incurajeaza chiulul', considera Directorul IPP - Adrian Moraru, care crede ca acesta trebuie schimbat cat mai repede. Avand in vedere faptul ca a inceput o noua legislatura, o astfel de discutie si decizie de a modifica programul de lucru trebuie sa aiba loc urgent. Problema prezentei s-a cronicizat in Parlament, iar de rezolvarea acestui aspect sunt chemati sa se ocupe chiar 'marii absenti' din conducerea Camerelor", se mai arata in comunicatul IPP.
De asemenea, se cere mai multa transparenta si o relatie mai buna cu societatea civila.
"Facem un apel catre conducerea Camerelor sa redimensioneze structura gigantica de angajati si sa investeasca mai mult in tehnologizare, uniformizand cele doua Camere", mai arata sursa citata.
analiza integrală a IPP, aici
