Pe aceeași temă
Turcia si Armenia au semnat la Zurich pe 10 octombrie doua protocoale privind normalizarea relatiilor dintre cele doua tari, inghetate din cauza memoriei masacrului armenilor, produs in perioada 1915-1917. Armenia sustine ca atunci peste un milion de armeni au fost ucisi de catre Imperiul Otoman. De cealalta parte Turcia respinge termenul de genocid si nu recunoaste cifra propusa de catre Erevan. De altfel problema asumarii masacrului a creat pana in ultimul moment o disputa intre cele doua parti. Armenia a respins in mod repetat formulari considerate inacceptabile privind procesul de recunoastere a genocidului, continute in declaratia Turciei.
Ceremonia a fost amanata cu aproape trei ore motivul fiind discursul pe care urma sa-l sustina ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu. Chiar masina care o transporta pe Hillary Clinton la Universitate s-a intors brusc din drum, pentru a reveni la hotelul unde secretarul de stat american isi stabilise cartierul general. Imediat, Philip Gordon adjunct al secretarului de stat pentru afaceri europene si eurasiatice a initiat un amplu balet diplomatic intre cele doua parti. In cele din urma ministrul armean al afacerilor externe, Eduard Nalbandian a semnat acordul impreuna cu ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu.
Astfel cele doua state au decis ca in cel mult doua luni de la intrarea in vigoare a protocolului asupra relatiilor bilaterale sa fie redeschisa frontiera comuna. S-a mai hotarat instituirea unui dialog comun care sa restabileasca increderea dintre cele doua state si care sa cuprinda inclusiv examinarea stiintifica si impartiala a arhivelor si a faptelor istorice. Totodata se afirma dezideratul consolidarii colaborarii in domeniul retelelor de transport, al celor energetice si de comunicatii dintre cele doua tari. Se anunta disponibilitatea fiecareia dintre parti de a elabora proiecte comune culturale, educationale si comerciale. Mai mult, cele doua parti au hotarat si crearea unei comisii bilaterale interguvernamentale care sa supravegheze intreaga colaborare.
Pentru a putea fi implementat acordul trebuie mai intai ratificat de parlamentele nationale. Totusi, procesul ar putea intarzia destul de mult, pe fondul ostilitatii a numerosi deputati din Ankara si Erevan. Azerbaidjan a reactionat, criticand semnarea acordului care prevede si deschiderea frontierei dintre Turcia si Armenia inainte de solutionarea contenciosului privind enclava Nagorno-Karabah. In viziunea Azerbaidjanului noul acord pune pericol stabilitatea Caucazului de Sud.
