Actorul Victor Rebengiuc, care a refuzat compromisurile în perioada comunistă, împlinește 90 de ani

L. G. | 10.02.2023

Actorul Victor Rebengiuc s-a născut la 10 februarie 1933, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I. L. Caragiale” în anul 1956, la clasa Aura Buzescu şi Beate Fredanov.

Pe aceeași temă

Victor Rebengiuc a făcut roluri memorabile în cariera sa, precum „Moromeții“, „Pădurea spânzuraților“ și „De ce trag clopotele, Mitică?“, „O scrisoare pierdută“, „Moartea unui comis-voiajor“ sau producțiile mai noi, „Regele moare“ (la Teatru Național) și „Tatăl“ (Teatrul Bulandra).

Cu toate că nu i-a fost deloc ușor, în perioada comunistă a refuzat sistematic compromisurile, nu a recitat poezii patriotice, texte de propagandă și nu a fost membru de partid.

Mi-am asumat riscul de a nu mă înscrie în partidul comunist. Atunci când directorul teatrului îmi spunea să mă alătur alaiului de artiști care aducea «un omagiu conducătorului iubit» în diferite spectacole, eu răspundeam scurt: «Domnule, nu sunt lăutar. Lasă-mă în pace! ». Nu-i pot înțelege pe colegii mei care i-au adus osanale lui Ceaușescu și i-au compus poezii frumoase, adică au făcut mai mult decât era cazul să facă, numai ca să ajungă directori sau să ocupe alte funcții importante.

Totuși, unii dintre noi și-au păstrat coloana vertebrală și nu au intrat în jocul acesta murdar. Ion Caramitru, Gina Patrichi, Mariana Mihuț sunt primele exemple care-mi vin în minte. Deci se putea și altfel! Talentul nu avea cum să ni-l ia nimeni. Nu pot să fac un Hamlet PSD-ist sau țărănist. Eu trebuie să-mi exprim ideile și părerile mele“, mărturisea actorul în volumul „Victor Rebengiuc – Omul și actorul“, apărut la editura Humanitas.

<iframe width="640" height="362" src="https://www.youtube.com/embed/C9JhL0gPnVI" title="Profesioniştii cu Victor Rebengiuc (@TVR1)" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen></iframe>

Actorul a intrat în istorie gestul său prin care blama întregul sistem politic și pe liderii săi de dinainte de 1989. Pe 23 decembrie 1989, în zilele de foc ale Revoluției, Victor Rebengiuc a venit la Televiziune, cu un sul de hârtie igienică.

<iframe width="790" height="444" src="https://www.youtube.com/embed/XQMo-YZrv3A" title="Victor Rebenciuc, Decembrie 1989" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen></iframe>

Pe 23 mă uitam la televizor și vedeam cum apăreau tot felul de neaveniți care țineau discursuri inepte. Tudor (fiul său – n.r.) m-a întrebat: «Da’ tu nu faci nimic?» Și atunci am luat hârtia igienică și m-am dus la televiziune. Voiam de mult să fac acest gest și cred că a fost cel mai potrivit moment. Știu că am luat multă lume prin surprindere. Le-am spus că oamenii care au mâncat rahat și care ne-au umplut ochii, viața și urechile cu Ceaușescu în sus și cu Ceaușescu în jos ar cam trebui să dispară.

Hârtia aia trebuia să șteargă niște urme. Cum poți să ai nerușinarea ca, după ce ai recitat poezii cu el eroul și ea savanta, să ne mai vorbești la televizor? Ar trebui să te faci nevăzut. Dar asta cere verticalitate și caracter. Ce să ne spună oamenii ăștia care îl proslăveau pe Ceaușescu? E adevărat că nouă ne lipsește simțul ridicolului și o anumită demnitate“, spunea Victor Rebengiuc în volumul apărut la editura Humanitas.

Debutul ca actor a fost pe scena Teatrului Naţional din Craiova, unde a jucat în perioada 1956-1957, iar primul rol interpretat aici a fost cel al lui Jack Worthing din spectacolul ”Bunbury” (Ce înseamnă să fii onest), de Oscar Wilde, în regia lui Val Mugur. La Bucureşti, a debutat în 1957, pe scena Teatrului ”Lucia Sturdza Bulandra” cu rolurile Pierre din ”Nebuna din Chaillot” şi Jimmy din ”Omul care aduce ploaia”.

Între anii 1965 şi 1971, a jucat pe scena Teatrului Mic, iar din anul 1971 a revenit la Teatrul ”Bulandra”.

A colaborat cu regizori de renume: Liviu Ciulei, Dinu Negreanu, Silviu Purcărete, Alexandru Dabija, Andrei Şerban ş.a. Dintre numeroasele piese de teatru în care a jucat amintim: ”Omul care aduce ploaia”, ”Profesiunea doamnei Waren”, ”Cum vă place”, ”Război şi pace”, ”Un tramvai numit dorinţă”, ”Lungul drum al zilei către noapte”, ”Richard II”, ”O scrisoare pierdută”, ”Teatrul Comic”, ”Danaidele”, ”Colonelul Pasăre”, ”Hamlet”, „‘Mormântul cavalerului avar”, ”Unchiul Vanea”, „Mephisto”, ”Căsătoria”, ”Inimă de câine”, ”Ivanov”, „Furtuna”, ”Conul Leonida faţă cu reacţiunea”, ”Toţi fiii mei”, ”Umbre”, „Regele moare” şi altele.

Între anii 1990 şi 1995, a fost rector al Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, iar în perioada 1996-1998 a fost director al Teatrului „Bulandra”. De-a lungul anilor a jucat şi pe alte scene în diferite spectacole – la Naţionalul bucureştean, la cel din Cluj, la cel din Craiova, la Teatrul Arca.

A avut numeroase colaborări pentru teatrul radiofonic şi de televiziune în spectacole precum ”Pescăruşul”, ”Jocul ielelor”, ”Stâlpii societăţii”, ”Spitalul special”.

Victor Rebengiuc a apărut în peste 50 de filme, cu roluri în care a lăsat amprenta talentului şi a seriozităţii sale. Unul dintre primele filme de succes a fost ”Pădurea spânzuraţilor”, unde interpreta rolul Apostol Bologa (1964, film premiat la Cannes în 1965). Mai târziu, a fost un Ilie Moromete greu de uitat, în filmul lui Stere Gulea (”Moromeţii”, 1986). Pentru crearea personajului, actorul s-a documentat şi a încercat să îl înţeleagă, potrivit lucrării ”1234 cineaşti români” (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).

În aceste numeroase filme a colaborat cu regizori renumiţi, precum Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Stere Gulea, Dan Piţa, dar şi cu tineri regizori, cum ar fi Cristi Puiu – cu care a lucrat pentru pelicula ”Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea”, filmul câştigând, în 2004, „Ursul de aur” pentru scurtmetraj.

<iframe width="640" height="362" src="https://www.youtube.com/embed/xW3l3-Ct6xA" title="Morometii (1987) - Film romanesc" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen></iframe>

Din bogata filmografie a maestrului Rebengiuc mai amintim: ”Darclee” (1960); ”Mândrie” (1961), ”Castelul condamnaţilor” (1970), ”Zestrea” (1972), ”Zidul” (1974), ”Tănase Scatiu” (1975), ”Profetul, aurul şi ardelenii” (1977), ”Înghiţitorul de săbii” (1981), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (1982), ”Balanţa” (1991), ”Cel mai iubit dintre pământeni” (1992), ”Straniu paradis” (1995), ”Prea târziu” (1996) şi altele.

Au urmat roluri în peliculele ”Niki Ardelean, colonel de rezervă” (2003), ”Raport despre starea naţiunii” (2003), ”Tertium non datur” (2005), ”După ea” (2007), ”Nunta mută” (2008), ”Contra timp” (2008), ”Medalia de onoare” (2009), ”Marţi, după Crăciun” (2010), ”Tatăl fantomă” (2011), ”Tuns, ras şi frezat” (2012), ”Câinele japonez” (2013). A jucat şi în serialul de televiziune ”La urgenţă” (12 episoade, 2006-2007).

Victor Rebengiuc a fost distins, în 1967, cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a ”pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

A obţinut mai multe premii UNITER, Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România pentru filmul ”Tănase Scatiu” în anul 1976, pentru filmele ”Moromeţii” şi ”Pădureanca” în anul 1987, premii la Festivalul Internaţional de Film de la San Remo (Italia, 1988), la Festivalul Internaţional Santarem (Portugalia, 1988) pentru filmul ”Moromeţii” şi Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru filmul ”Balanţa” în 1992. În anul 2001, a primit Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, la Festivalul de Dramaturgie Contemporană de la Braşov pentru rolul colonelului Festisov din spectacolul ”Colonelul Pasăre”, iar în 2002 a fost distins cu Premiul ”Aristizza Romanescu” pentru artele spectacolului al Academiei României, pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică.

La 7 aprilie 2003, a primit Premiul UNITER pentru întreaga activitate. În 2004, a primit Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate la Festivalul Internaţional de Film Transilvania de la Cluj. În acelaşi an a fost declarat de către criticii de film din România (Retrospectiva Filmelor Anului) cel mai bun actor din 2004 pentru rolul din filmul ”Niki Ardelean, colonel în rezervă”, de Lucian Pintilie.

Din ianuarie 2008, este Doctor Honoris Causa al UNATC.

În octombrie 2010, Victor Rebengiuc a fost câştigătorul celei de a IX-a ediţii a Marilor Premii Prometheus, la secţiunea Opera Omnia. I-a fost acordată, la 10 februarie 2011, în ziua în care a împlinit 78 de ani, o stea pe ”Walk of Fame” din Piaţa Timpului, în centrul istoric al Capitalei.

A câştigat premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal, pentru rolul din filmul „Medalia de onoare”, la ediţia cu numărul cinci a galei Premiilor Gopo.

La 12 aprilie 2011, a primit premiul pentru Excelenţă la Gala Premiilor VIP. În martie 2014, prestaţia sa din ”Câinele japonez” a fost răsplătită cu Premiul Gopo pentru cel mai bun actor într-un rol principal. În acelaşi an, UNITER i-a acordat Premiul de Excelenţă

Marelui actor i-a fost decernat, la 15 aprilie 2013, Premiul de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti. La 16 mai 2016, Uniunea Cineaştilor din România i-a acordat Premiul Academic, notează site-ul http://www.ucin.ro.

La 19 octombrie 2017, Preşedinţia României i-a conferit actorului Victor Rebengiuc Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.

Ediţia din 2017 a Festivalului Naţional de Teatru i-a fost dedicată actorului Victor Rebengiuc. În 2022, i-a fost decernat Premiul Gopo pentru Întreaga carieră.

În 2004, a fost lansat volumul ”De-a dreptul. Victor Rebengiuc”, conţinând interviuri cu actorul şi membrii familiei sale, cartea fiind realizată de criticul de teatru Mihaela Michailov şi de Simona Chiţan. În 2008, editura Humanitas a lansat cartea „Victor Rebengiuc – Omul şi actorul” scrisă de Simona Chiţan.

La 10 septembrie 2022, Teatrul Bulandra a deschis stagiunea de toamnă cu spectacolul „Tatăl” de Florian Zeller, în rolul principal jucând actorul Victor Rebengiuc. Avanpremiera spectacolului a avut loc în zilele de 11 şi 12 iunie 2022 şi a coincis cu revenirea marelui actor pe scena Teatrului Bulandra.

Victor Rebengiuc este căsătorit, din 1965, cu actriţa Mariana Mihuţ, pe care a întâlnit-o pe platoul de filmare când lucrau la pelicula „Pădurea spânzuraţilor”. Cei doi artişti au un fiu – Tudor, arhitect – şi sunt bunicii unui băiat – Mircea Maxim. (Sursa: Agerpres)

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22