Pe aceeași temă
UPDATE: Guvernul anunță că decizia prin care organizația condusă de Alexandru Cumpănașu a devenit consilier oficial pentru gestionarea fondurilor UE „va fi reconsiderată”, motivul fiind că „în constituirea acestui organism au fost preluate propuneri care nu au fost actualizate în acord cu standardele asumate”.
Organismul consultativ numit Comitetul pentru Parteneriatul cu Mediul de Afaceri a fost creat prin decizia 223 din 27 aprilie 2020 a premierului. Din Comitet mai fac parte organizații recunoscute de business, precum Asociația Constructorilor de Automobile din România, Asociația Română a Băncilor, Camera de Comerț și Industrie a României, Coaliția pentru Dezvoltarea României ori Consiliul Investitorilor Străini, dar și Academia Română. Organismul va fi condus de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Digi 24 susține că reprezentanții guvernului spun că este vorba de o greșeală care va fi îndreptată: „O eroare birocratică, au fost preluate propuneri mai vechi aflate în circuit care nu au fost actualizate”, au declarat surse guvernamentale. Potrivit acelorași surse, decizia va fi revizuită.
Mai exact, organizația condusă de Alexandru Cumpănașu a fost inclusă în Comitetul pentru Parteneriatul cu Mediul de Afaceri, odată cu decizia Guvernului de înființare a acestuia.
Cooptarea organizației conduse de Cumpănașu într-un organism creat de guvern vine pe fondul acuzațiilor DNA privind fraudarea de către acesta a fondurilor europene. Dar fostul candidat la prezidențiale a fost recuperat și de ministrul de Interne, Marcel Vela, care l-a primit în ianuarie 2020 și i-a preluat ideea implementării unui Telefon Verde prin care elevii să poată sesiza, anonim, nereguli petrecute în școli.
În decembrie 2019, Alexandru Cumpănaşu a fost pus sub acuzare de DNA Constanța pentru furnizare de date false într-un proiect cu fonduri europene derulat de SNSPA.
El a spus atunci că a fost chemat la DNA pentru a fi audiat într-un dosar care vizează un proiect al SNSPA, dar a ținut să precizeze că nu a mințit în privința studiilor sale și doar universitatea trebuie să răspundă cu privire la legalitatea angajării. Totodată, el a anunțat că îl va da în judecată pe Remus Pricopie, rectorul SNSPA.
În declarația de avere publicată cu ocazia candidaturii la prezidențiale, Alexandru Cumpănașu a declarat că a primit un salariu peste 5.500 lei pe lună de la SNSPA în 2018 și alți 4.900 lei pe lună de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCIDI), deși nu are studii superioare.
El a câştigat zeci de milioane de lei din proiecte cu fonduri europene derulate de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, ONG-ul fondat și condus de el. Parteneri i-au fost mari instituții academice și Ministerul Dezvoltării, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Academia de Poliție, Autoritatea pentru Cercetare ori primării de sector. Odată ce proiectele au început să fie implementate, Cumpănașu și soția lui au ajuns să fie plătiți în calitate de experți.
Procurorii suspectează că Alexandru Cumpănaşu ar fi minţit că are studii superioare atunci când a aplicat pentru postul de expert în cadrul proiectului ”Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și sprijinirea dezvoltării la nivel local” (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Direcția pentru Descentralizarea Administrației Publice, în parteneriat cu SNSPA.
Potrivit declarației de avere semnate cu ocazia candidaturii la prezidențiale, Alexandru Cumpănașu a primit un salariu peste 5.500 lei pe lună de la SNSPA în 2018 și alți 4900 lei pe lună de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCIDI), deși nu are studii superioare.
