Pe aceeași temă
În urmă cu un an, Revista 22 consemna un alt caz de potențială impostură la Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad (UAV), devenită celebră prin plagiatul multiplu al Ramonei Lile, rector timp de trei mandate: cazul Alinei Pădurean. Remarcam la această conferențiară care predă engleză, decan la Facultateta de Științe Umaniste și Sociale de opt ani, o abilitare chestionabilă pe domenii ca Lingvistică generală, filosofia limbajului, psiholingvistică, lingvistică informatizată, la o universitate din Republica Moldova care nu avea decât două școli doctorale, una în Drept, Științe politice și Administrative și alta în Științe Economice și Ecologie.
Se întâmpla în 2023 la aceeași universitate, Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” din Chișinău, la care Ramona Lile, destituită din funcția de rector după sancțiunile pentru plagiat, pretinde că este „prorector administrativ” și al cărui rector, Gh. Avornic, a primit de la UAV titlul de Doctor Honoris Causa în 2023. Abilitarea din Moldova n-a fost echivalată în România care urmează standardele Uniunii Europene. Totuși, UAV s-a grăbit atunci să o promoveze pe Alina Pădurean ca profesor, pe un post cu 12 ore de seminar și doar un curs. După întrebările redacției, Senatul a retras prin decizia 106/ 14.06.2024 postul întocmit în afara oricărui standard academic.
Regăsim în prezent pe site-ul Universității din Craiova anunțul susținerii tezei de abilitare a Alinei Pădurean pentru data de 10 noiembrie 2025, în domeniul Filologie, cu titlul „Exploring language and purpose. Insights from contrastive linguistics and specialised language and discourse”.
Cu îndoieli legitime după aventura moldoveană a Alinei Pădurean, când scriam că „din moștenirea Ramonei Lile rămân aranjamentul, scurtătura, tranzacția cu titluri academice și plagiatul, deja operă clasică”, am încercat să vedem cât de autentică este această nouă candidatură de abilitare și cât rezistă la o analiză serioasă a standardelor. Am cerut părerea mai multor filologi abilitați care, nefiind membri în comisie, au preferat să ne ofere anonim consultații de specialitate.
Teza de abilitare, al cărei rezumat redactat într-o limbă zgârgcită în nuanțe, este dedicată lingvisticii contrastive. Este aparent o continuare a lucrării de doctorat care abordează contrastiv substantivul în română și germană.
Prima observație este că doctoratul, titlu obținut doar la a doua încercare, este valorificat la maxim.Teza „Abordarea contrastivă a substantivului în limba română și în limba germană” este publicată în volum, apoi în forma tradusă în engleză și în 2018 reeditată cu titlu schimbat. Totuși teza astfel reciclată este punctată ca și cum ar fi trei lucrări distincte. Editurile la care apar publicate lucrările sunt în mare parte de circulație locală, din Arad sau Tg.Mureș, iar cele punctate ca edituri străine, ca Editura Lambert, sunt edituri care publică orice contra plată.
Practica coautoratului în domenii care n-au legătură unele cu altele, ca acelea publicate într-o revistă de agricultură, Research Journal of Agriculture, lucrări de pedagogie sau de digitalizare ca Importanta valorilor umane pentru generațiile viitoare sau Digitalizarea și comunicarea, sugerează preocuparea de a aduna puncte din orice coș.
„Impactul cercetării este evidențiat prin enumerarea contribuțiilor mele științifice în baze de date și biblioteci de prestigiu, precum și prin citate în studii, cărți și teze de doctorat. Cantitativ, cercetarea mea științifică include 5 cărți, 40 de studii și articole, 3 manuale universitare, 1 recenzie și un glosar bilingv”, spune candidata la abilitare în rezumat. Nu ne iese la numărătoare, cele cinci cărți sunt, în esență, două.
În mai multe situații link-urile doveditoare nu sunt active (vezi capitolele 3.4 Key-note speaker sau 2.4). La capitolul 1.1.5, unde se trec volumele editate de candidată, apar 14 volume unde Alina Pădurean apare pe copertă, de regulă alături de restul echipei de la decanat. Sunt lucrările conferințelor studențești colectate, fără nicio introducere sau evaluare din partea coordonatorilor. De altfel, participările sale în comisii, obligații ce decurg din funcția administrativă de decan, sunt prezentate ca expertiză.
Nu ne îndoim că abilitările pe bandă rulantă acordate la multe din universitățile românești, mai ales de când titlul de profesor este condiționat de obținerea abilitării, așa se fac, cu punctaje forțate și fără o valoare adăugată domeniului. Sărind în doar doi ani de la filosofia limbajului, psiholingvistică, lingvistică informatizată, așa cum se prezenta la universitatea din Republica Moldova, trecând prin metodica claselor I-IV, apoi la perspective de lingvistică contrastivă, Alina Pădurean se prezintă la Universitatea din Craiova cu un parcurs academic confuz, cu destule „butaforii” care amplifică punctaje și fac impresie
