Pe aceeași temă
În ce priveşre controversatul clip care a însoţit donaţia, ambasadorul afirmă nu este o poziţie oficială a Rusiei, ci o "contra-interpretare", având în vedere că autorii clipului românesc criticau Moscova. El ar fi fost realizat de "prieteni" ai Moscovei din România.
Kuzmin a povestit că totul a pornit de la o plimbare pe Calea Victoriei, în timpul căreia a văzut mash-ul de pe sediul Guvernului pentru "Cuminţenia Pământului" şi şi-a întrebat colaboratorii despre ce este vorba.
"Mi-au spus că există această iniţiativă, că este o campanie naţională pentru a strânge bani să cumpere această statuie a sculptorului Brâncuşi ca un semn de recuparare a patrimoniului naţional. Le-am spus, foarte bine, de ce nu, să ne arătăm sprijinul pentru campanie, dar ei mi-au spus că pe reţelele de socializare campanie este însoţită de un videoclip care pleacă de la presupunerea că nimic bun nu poate veni dinspre Rusia şi în acest context se apropia de a da vina pe Rusia pentru Dumnezeu ştie ce", a explicat diplomatul, referindu-se la unul din clipurile care au însoţit campania pentru donaţii, conform News.ro.
Valeri Kuzmin a spus că a simţit nevoia ca Ambasada să vină cu o proprie reacţie pe Facebook, însă nu a fost vorba despre o iniţiativă a sa personală, ci a staff-ului său oficial.
"Ne-am confruntat cu un fel de val de isterie, care ar putea fi descris ca având şi elemente de xenofobie. Ni s-a spus că nu avem dreptul la o opinie", a comentat ambasadorul reacţiile din România la clipul promovat de Ambasada Rusiei.
El a respins interpretarea potrivit căreia gestul Ambasadei a fost greşit pentru că primul clip, cel românesc, era o iniţiativă privată, iar clipul său era o poziţie oficială a Moscovei.
"Nu este o iniţiativă oficială, e doar o reacţie naturală, umană, la evenimentele care au loc. (...) Dacă această campanie este însoţită de provocarea unor sentimente neprietenoase faţă de ţara mea nu pot rămâne impasiv. Îmi exprim opinia", a explicat el.
Diplomatul a mai spus că ideea clipului nu a aparţinut Rusiei, ci unor "prieteni" ai Moscovei din România.
"Nu trebuie să luaţi acest clip ca o poziţie oficială clară, parafată, de Rusia. Vă dezvălui un secret. I-am rugat pe prietenii noştri români să pregătească o contra-interpretare, dacă vreţi. Nu vă spun că aceasta este o intrepretare perfectă a istoriei. Este o interpretare văzută de prietenii noştri din România va fiind una pozitivă. Nu este o poziţie formală a Rusiei, a vreunui conclav istoric, este opinia mea", a spus Valeri Kuzmin.
Ambasadorul Valeri Kuzmin, la Digi 24: Nu îmi amintesc de nicio menţiune despre vreun mesaj în acel comentariu publicat în numele ministerului de externe. Dar povestea este simplă, ca un ou, ca pâinea. Când am ajuns aici era perioada concediilor. De câte ori treceam prin Piaţa Victoriei spre vizitele pe care le făceam colegilor din corpul diplomatic, vedeam această fotografie uriaşă pe faţada clădirii guvernului. Eu nu înţeleg bine româneşte şi mi-am întrebat colegii despre ce este vorba. Şi mi-au spus că este o campanie naţională pentru strângerea de fonduri ca să se cumpere această statuie a lui Brâncuşi, ca un semn de recuperare a moştenirii naţionale. Le-am spus, foarte bine, de ce nu, să arătăm că susţinem această campanie. Dar, mi-au spus că din păcate pe reţelele de socializare, campania este însoţită de un fel de videoclip care pleacă de la presupunerea că nimic bun nu poate să apară dinspre Rusia. Şi în acest context în mod particular au învinuit Rusia Dumnezeu ştie pentru ce.
Aşa că am simţit că trebuie să avem şi noi o opinie în această privinţă, tot pe reţelele de socializare. Nu pot spune că a fost iniţiativa mea personală, a fost un grup din personalul ambasadei, iar eu m-am bazat pe sfaturile lor şi pe donaţiile lor. Au fost modeste, dar au fost simbolice, după părerea mea. Iar, ca rezultat, din păcate, până acum, chiar dacă nu am primit vreo dovadă că ar fi ceva neprietenos în filmul nostru, suntem nevoiţi să facem faţă unui fel de val de isterie, cu elemente care pot fi descrise drept xenofobe. Ni s-a spus că nu avem dreptul la o opinie. Pretextul lor era că acel film mai lung, neprietenos, era o iniţiativă privată, iar iniţiativa noastră ar fi una oficială. Nu este una oficială, este o reacţie umană firească la evenimentele care au loc. Dacă un popor adună bani să îşi răscumpere moştenirea, ne exprimăm solidaritatea. Nimeni nu este împotriva unui astfel de lucru.
Dar dacă este însoţită (n.r. campania) de provocări, de sentimente neprietenoase împotriva ţării mele, nu pot sta deoparte. Trebuie să îmi exprim opinia. Până acum nimeni nu mi-a spus ce anume a fost neprietenos, şi mă refer la adevăratul sens al cuvântului, nu la emoţiile cuiva în mod personal sau ale unui anume grup. Vă pot spune că până acum am discutat deja despre această chestiune, m-am familiarizat cu ea nu doar de pe reţelele de socializare, dar am vorbit personal cu mai mulţi oameni. Şi nu am auzit comentarii de genul celor pe care le aud pe reţelele de socializare. Că este un act neprietenos, umilitor şi aşa mai departe.
După părerea mea, dacă vrem să învăţăm ceva despre partenerii şi vecinii noştri, despre poziţia lor, trebuie să le lăsăm înainte de toate dreptul să îşi exprime opinia. Dacă nu suntem de acord, putem începe o discuţie, dar nu doar schimbăm...nu se aplică, nu vom intra într-o astfel de campanie isterică(…).
Nu ar trebui să luaţi acest film drept o declaraţie oficială semnată şi parafată a Rusiei. Vă pot dezvălui un secret: i-am rugat pe prietenii noştri din România să facă o contrainterpretare, dacă vreţi (n.r. la campania Cuminţenia Pământului ).
Nu vă spun că aceasta este o interpretare perfectă a istoriei. Aceasta este o interpretare a prietenilor noştri din România drept una pozitivă. Repet, nu este o poziţie formală a Rusiei, nu este poziţia unei „adunări" de istorici, a unei comisii comune, este opinia mea. Imaginaţi-vă că, istoria nu ştie la condiţional sau modul subjonctiv, imaginaţi-vă că armata română nu s-ar fi alăturat alianţei împotriva imperiului turc, în acel război. Poate că prima recunoaştere internaţională a independenţei României ar fi fost amânată, poate până la începutul primului război mondial.
Ambasada Rusiei la Bucureşti a anunţat, acum două săptămâni, pe Facebook, "o contribuţie financiară modestă (100 de euro - n.n.)" pentru recuperarea de către statul român a sculpturii "Cuminţenia Pământului", anunţul fiind însoţit de un videoclip în care se spune că "armata rusă şi armata română au luptat împreună, în Primul Război Mondial, pentru independenţa României", iar în Al Doilea Război Mondial "armata sovietică şi armata română au luptat împreună pentru independenţa Europei". Demersul Ambasadei Rusiei a stârnit controverse în spaţiul public.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că apreciază contribuţia Ambasadei Rusiei la recuperarea patrimoniului naţional românesc, considerând însă "mai puţin explicabilă asocierea acestui demers cu un mesaj media care promovează o viziune proprie asupra unor capitole din istoria relaţiilor bilaterale, cu atât mai mult cu cât este vorba de un domeniu despre care cea mai în măsură să se pronunţe este Comisia comună de istorici româno-rusă".
