Asociație a procurorilor: Secția Specială este un instrument de compromitere a magistraților

Laurentiu Gheorghe | 12.06.2019

Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) cere desființarea Secției pentru investigarea magistraților înființată de PSD care s-a transformat într-un instrument de presiune și compromitere.

Pe aceeași temă

Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) solicită desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), structura înființată de PSD și extrem de criticată de Comisia de la Veneția și Comisia Europeană, despre care spune că pare să fie transformată într-un instrument de presiune și de compromitere a magistraților.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este extrem de criticată și de Comisia de la Veneția și Comisia Europeană. Deciziile luate de procurorul-șef al acestei structuri, Gheorghe Stan, care a fost numit de PSD judecător la Curtea Constituțională, sunt contestate de restul magistraților.

Luna trecută, AMASP i-a solicitat procurorului-șef al SIIJ, Gheorghe Stan, să comunice public motivele retragerii de către structura de parchet a apelului declarat de DNA în dosarul de corupție care îi vizează, între alții, pe Viorel Hrebenciuc. Organizația avertiza atunci că gestul făcut de Gheorghe Stan este unul neobișnuit pentru o structură de parchet și atrăgea atenția asupra faptului că din datele existente nu rezultă că SIIJ a avut acces la dosarul cauzei.

Comunicatul AMASP:

Având în vedere informațiile din spațiul public privind activitatea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și numeroasele recomandări ale instituțiilor europene, inclusiv ultimele constatări ale Comisiei de la Veneția, AMASP solicită factorilor decizionali competenți desființarea SIIJ, structură care pare să fie transformată într-un instrument de presiune și de compromitere a magistraților. Precizăm că nici la momentul înființării SIIJ și nici în prezent nu au putut fi expuse argumente obiective, verificabile și întemeiate pe situații reale care să justifice existența acestei structuri de parchet.

AMASP a solicitat în mod repetat Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să comunice datele de interes public privind cauzele pe care această structură le are în instrumentare, numărul de sesizări din oficiu înregistrate de la momentul operaționalizării, numărul de dosare soluționate, solicitări care au fost ignorate de conducerea acestei structuri.

În acest context de totală lipsă de transparență, AMASP consideră cel puțin surprinzătoare preocuparea aparent selectivă și insistentă a S.I.I.J. de a deschide sau de a redeschide dosare penale ori de a acorda o atenție aparte doar dosarelor care vizează procurorii și judecătorii catalogați în mass media și în zona politică drept ”protestatari”, ”sorosiști”, ”rezistenți”, ”staliniști”, ”bolșevici”, ”securiști” etc., având în vedere numărul procurorilor care funcționează la S.I.I.J. și numărul de dosare preluate de această secție.

Celeritatea și atenția acordate predilect acestor dosare, transformarea citării și a audierii magistraților în spectacole cu presă, însoțite de scurgerea în spațiul public, de date din anchetele respective ar putea trezi suspiciunea că se urmărește intimidarea ori discreditarea magistraților amintiți, în special în situația în care aceste dosare sunt recent înregistrate la SIIJ. Ascensiunea profesională fulminantă și surprinzătoare a unor procurori din cadrul S.I.I.J. și activitatea recentă a secției alimentează suplimentar această suspiciune.

AMASP ia act cu îngrijorare, fără a comenta, de percepția publică privind aparența că nu e nimeni la conducerea S.I.I.J. care să cunoască cine poate intra sau nu în ședințele de judecată, care ar putea să cenzureze eventuale erori ale procurorilor din subordine privind încadrări juridice elementare, aparența că în secția amintită poate activa oricine indiferent de cunoștințele deținute și chiar în lipsa unei minime experiențe relevante.

Este regretabil că, în ultima perioadă, unele posturi de televiziune și unele publicații au creat, zilnic, emisiuni referitoare strict la dosare penale, unele aflate pe rolul instanțelor, emisiuni transformate în veritabile seminarii de drept penal sau procesual penal, cu ajutorul unor comentatori, al unor persoane de asemenea trimise în judecată, condamnate sau achitate. Prin prezentări univoce se încearcă inocularea ideii ca justiția trebuie realizată exact conform indicațiilor desprinse din aceste seminarii de drept, lipsite de calificare.

Cert este că singurele rezultate ale acestor exagerări, uneori mistificări, sunt, pe de o parte, sădirea neîncrederii societății în sistemul judiciar și în magistrați, luați individual, iar, pe de altă parte, intimidarea magistraților.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22