Pe aceeași temă
Asociatia Initiativa pentru Cultura Democratica Europeana, prin vocea vice-presedintelui sau, judecatorul Cristi Danilet, dar si Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor au criticat in termeni duri decizia de marti, 8 iunie, a Curtii Constitutionale prin care a ignorat hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene privind desfiintarea Sectiei Speciale.
"In timp ce Comisia Europeana critica Romania pentru reformele in domeniile justitie si anticoruptie, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis sa nu respecte dreptul european si a ordonat acelasi lucru judecatorilor romani.
Pe data de 8 iunie 2021, Comisia Europeana a dat publicitatii Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Comisia a atras atentia Romaniei ca, gratie Hotararii Curtii de Justitie a UE din data de 18 mai 2021, Romania are o directie clara a reformelor: trebuie sa respecte dreptul UE si sa puna in aplicare recomandarile din cadrul MCV pentru atingerea obiectivelor convenite cu prilejul aderarii.
Or, acum trei saptamani, CJUE a decis ca infiintarea SIIJ si modalitatile de desemnare a procurorilor care trebuie sa isi exercite functiile in cadrul acesteia intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si ca aceasta decizie este obligatorie pentru statul roman, revenind autoritatilor competente sa analizeze daca infiintarea SIIJ a fost justificata. In baza acestei decizii, o instanta nationala deja a decis ca SIIJ este in afara legii.
In mod cu totul surprinzator, Curtea Constitutionala a decis, tot ieri, sa nu respecte dreptul european. Ea a aratat ca o instanta judecatoreasca nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii nationale constatate ca fiind deja constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept europeana. A mai decis ca rapoartele M.C.V., intocmite in baza Deciziei 2006/928, prin continutul si efectele lor nu constituie norme de drept european pe care instanta de judecata sa le aplice cu prioritate inlaturand norma nationala.
ICDE atrage atentia ca CCR a invocat in mod eronat art. 148 din Constitutie si a citat gresit din decizia CJUE. Nu este prima data cand la nivelul instantei de contencios administrativ are loc asa ceva - amintim decizia nr. 392/2017 cand CCR a stabilit obligatia pentru Parlament de a impune un prag minim valoric in cazul infractiunii de abuz in serviciu aducand in mod gresit ca argument Raportul privind relatia dintre raspunderea politica si raspunderea penala a membrilor Guvernului, adoptat la cea de-a 94-a sesiune plenara (Venetia, 8-9 martie 2013).
Afimatia apartinand CCR cum ca dreptul UE nu are prioritate fata de Constitutia Romaniei este cea mai grava. Astfel, intr-o jurisprudenta constanta inceputa inca din anul 1970, Curtea de la Luxembourg a stabilit ca dreptul Uniunii are prioritate fata de normele de drept national, chiar daca sunt de natura constitutionala (Hotararea din 17 decembrie 1970, Internationale Handelsgesellschaft, 11/70, Rec., p. 1125, punctul 3). Tot astfel, s-a decis ca instanta nationala, care a exercitat posibilitatea conferita acesteia de articolul 267 TFUE, este obligata sa urmeze, in ceea ce priveste solutionarea litigiului principal, interpretarea dispozitiilor in cauza data de Curte si, daca este cazul, trebuie sa inlature aprecierile instantei superioare in situatia in care, avand in vedere interpretarea mentionata, considera ca acestea nu sunt conforme cu dreptul Uniunii; principiile enuntate sunt obligatorii pentru instanta de trimitere atunci cand este vorba despre pozitia juridica exprimata, in prezentul litigiu principal, de instanta constitutionala a statului membru in cauza (Hotararea din 15 ianuarie 2013, Krizan si altii, C-416/10, EU:C:2013:8, punctul 69 si 70).
Prin urmare, decizia CCR de ieri este o insiruire de sofisme menite sa arunce in aer ordinea de drept European. Ea creeaza incertutudine juridica si obliga instantele nationale la nerespectarea unei hotarari a CJUE. Situatia este fara precedent, dar si fara iesire. Incalcarea obligatiilor care ne revin ca stat membru UE dictata de CCR trebuie sanctionata cu demisia judecatorilor constitutionali care au adoptat aceasta hotarare", se arata intr-un comunicat transmis de ICDE si semnat de judecatorul Cristi Danilet.
AMASP propune o serie de lecturi pentru judecatorii CCR
"Avand in vedere decizia CCR de marti, 8 iunie 2021, care statueaza ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie functioneaza constitutional in raport cu criticile formulate de contestarii Sectiei si in raport cu decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene,
Analizand in acelasi timp, materialul publicat de Comisia Europeana in cadul Mecanismului de Cooperare si Verificare, care critica lipsa de angajament a autoritatilor romane referitor la existenta (inca) a Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie,
Curtea Constitutionala a Romaniei trebuie sa aiba in vedere ca urmatoarele hotarari CJUE privind principiul prioritatii de aplicare a dreptului comunitar:
- Case 106/77 - Amministrazione delle finanze dello Stato v. Simmenthal [1978]
- Case 6/64 Flaminio Costa v. E.N.E.L. [1964]
- Case 26-62 NV Algemene Transport - en Expeditie Onderneming vanGend & Loos v. Netherlands Inland Revenue Administration [1963]
- Case 11/70 International Handelsgesellschaft MbH [1970]
- Case 459/03 Commission of European Communities v. Ireland [2006]
- Case 43-75 Gabrielle Defrenne v. Societe anonyme belge de navigation aerienne Sabena [1976]
- Case 2-74 Jean reyners v. Belgian State [1974]
- Case 36-74 B.N.O. Walrave and L.J,N. Koch v Association Union cycliste internationale, Koninklijke NederlandscheWielrenUnie et Federacion Espanola Ciclismo [1974]
sunt obligatorii chiar si, sau mai ales PENTRU, judecatorii distinsei Curti.
O scurta lectura a acestora va scuti membrii sai de la pericolul calificarii deciziei mentionate drept un veritabil atentat la adresa valorilor europene, de natura a atrage nu doar critici, ci si sanctiuni la adresa Romaniei din partea CE.
Pentru evitarea unor alte astfel de situatii, AMASP solicita introducerea acestor hotarari ca tematica obligatorie pentru cei care, indiferent de zona din care provin, vor fi numiti, de acum incolo, in functia de judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei.
De asemenea, AMASP atrage atentia membrilor CCR asupra art. 148 alin 2 din Constitutie care consacra principiul sus mentionat, si acest articol fiind general obligatoriu, la fel ca toate celelalte", se arata in comunicatul AMASP.
Decizie CCR: Sectia Speciala este constitutionala
Curtea Constitutionala (CCR) a decis marti, 8 iunie, ca infiintarea Sectiei Speciale de anchetare a magistratilor este constitutionala. Decizia s-a luat cu majoritate de 7 la 2. Au votat impotriva judecatoarele Livia Stanciu si Simina Tanasescu.
Potrivit deciziei CCR de marti, desfiintarea Sectiei Speciale nu poate fi decisa decat de Parlament, se arata intr-un comunicat al CCR.
CCR a atras atentia judecatorilor de la instantele ordinare de judecata ca nu pot aplica decizia Curtii de Justitie a UE (CJUE) in detrimentul deciziilor CCR.
Pe 7 iunie, Curtea de Apel Pitesti a dat o decizie definitiva care statueaza "desfiintarea" Sectiei Speciale ca urmare a hotararii Curtii de Justitie a UE (CJUE).
"Legea fundamentala isi prezerva pozitia ierarhic superioara in virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentala, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei, astfel ca o instanta judecatoreasca nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din "legile interne", constatate ca fiind constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie", se arata in comunicatul CCR.
