Aurescu conferință cu Szijjártó:Nu există acordul României pentru programul economic ungar în Ardeal

Redactia | 26.05.2020

Miniștrii Afacerilor Externe român și ungar, Bogdan Aurescu și Szijjártó Péter, susțin o conferință de presă comună la București în contextul tensionării relațiilor.

Pe aceeași temă

Vizita ministrului ungar are loc cu o săptămână înainte de marcarea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Prin tratat au fost stabilite frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România şi Cehoslovacia.

Anul trecut, Parlamentul de la Budapesta a adoptat o hotărâre de comemorare anul acesta a 100 de ani de la încheierea tratatului prin care, în opinia maghiarilor, ”a fost destrămată Ungaria istorică și în urma căruia o treime din națiunea maghiară a ajuns sub autoritatea unor state străine”.

În ultima perioadă, tonul declarațiilor în relațiile București-Budapesta s-a acutizat.

Szijjártó Péter:

  • Ca națiune de peste o mie de ani așteptăm respect și colaborarea cu România să fie construită pe înțelegere. E mai bine să fim în relații bune decât rele. E în interesul celor peste 1,5 milioane de maghiari din Transilvania.

  • Un exemplu sunt relațiile cu Slovenia și Croația.

  • Să căutăm ceea ce ne leagă, respectiv comunitățile maghiare de aici și comunitatea română din ungaria și acestea pot fi o legătură.

  • Colegii din România să privească maghiarii din Transilvania ca pe o legătură solidă. Noi astfel privim comunitatea română.

  • Guvernul nostru de cinci ori a mărit sprijinul oferit comunității românești din Ungaria. Avem și lege pentru minorități și sunt în proprietatea lor toate mijloacele care privesc minoritatea respectivă.

Bogdan Aurescu:

  • Este o vizită care are loc într-o perioadă sensibilă. La început am fost reticent în legătură cu organziarea acestei vizite acum, pentru că suntem cu 10 zile înainte de momentul semnării Tratatului de la Trianon.

  • Aș fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie, pentru că este un context special, pentru că e nevoie de o bună pregătire.

  • Cu toate acestea, l-am invitat la București pentru că România dorește în modul cel mai sincer la revenirea la relații normale bilaterale

  • Am avut o discuție foarte substanțială și cuprinzătoare

  • MAE s-a abținut să reacționeze pentru a evita deteriorarea și să ducă la detensionarea momentelor tensionate. manifestăm responsabilitate față de această relație foarte importantă.

  • O logică de partenrriat în accepțiunea oricui este aceea care evită cu orice preț escaladrea

  • România este interesată să ieșim din logica confruntării și să creăm o relație modernă, de încredere și respect reciproc.

  • Facem apel la reținere, la discernământ. Am convenit ca liderii maghiari să nu mai facă declarații în România care pot afecta relațiile. Orice declarații în această perioadă vor duce la deteriorarea relației bileterale și nu ne dorim acest lucru.

  • Pentru România, Tratatul de la Trianon este consfințirea actului de la 1 decembrie, moment principal de referință al creării statului român modern

  • Nu contestăm dreptul Ungariei de a comemora momente istorice. Interpretarea diferită a faptelor istorice e posibilă, dar să privim spre viitor, în spiritul sec 21.

  • Transmit aprecierea noastră părții ungare pentru identificarea de soluții viabile pentru coridorul de tranzit pentru cetățenii români.

  • Programul de dezvoltare economică al Ardealului – Nu există niciun acord pentru implementarea acestui acord pe teritoriul României. I-am transmis care sunt premisele esențiale pentru discuții pe acest subiect. Am propus că încheiem un acord cu privire la acest program, care să nu fie pe criterii etnice și nici cu încălcarea tratatelor europene. Vom avea discuții în perioada următoare.

  • Comitetul Minorităților Naționale – România este deschisă pentru activarea acestui comitet.

  • Am propus forum economic mixt, cameră de comerț bilaterală la Budapesta.

  • Contez pe sprijinul dlui ministru. Un apel pentru dezvoltarea unei relații firești, în care să prevaleze dialogul, abordarea europeană. Preocuparea mea se îndreaptă deja în sens pozitiv spre anul 2022, când vom aniversa 20 de ani de parteneriat strategic.

Szijjártó Péter, despre relația dintre cele două țări, înainte de a pleca la București:

„Noi ne străduim să avem o relație bună cu toți vecinii noștri. În calitate de națiune cu peste o mie de ani, acordăm și așteptăm respect. În relația cu România, ultimele săptămâni nu au fost despre respectul reciproc, ci mai degrabă despre un schimb tăios de replici. Vom vedea ce reușim astăzi. Direcția București, apoi Cluj Napoca și Alba Iulia”.

Marți seara, Szijjártó Péter are programată o conferință de presă la Cluj, alături de liderul UDMR, Kelemen Hunor.

***

În luna aprilie, ministrul ungar de Externe lansa un atac fără precendent la adresa ambasadorului român, Marius Lazurca, despre care spunea că ”probabil de aici nu se poate coborî mai jos” și că ”este șocantă isteria mincinoasă evidentă a ambasadorului român”.

Atacul a venit după ce ambasadorul Lazurca și-a exprimat solidaritatea cu parlamentara Timea Szabo, care a cerut explicații Guvernului Viktor Orban privind trimiterea de echipamente medicale maghiarilor din Ardeal și Ținutul Secuiesc, dar parlamentarii Fidesz nu au lăsat-o să își termine discursul. Ulterior, presa controlată de guvern a lansat o campanie de discreditare la adresa ei.

La finalul lunii aprilie, relațiile diplomatice bilaterale s-au tensionat din nou după ce președintele Klaus Iohannis a lansat un atac dur, acuzând PSD de înțelegeri cu premierul maghiar Viktor Orban, în urma adoptării tacite în Camera Deputaților a inițiativei legislative a UDMR privind acodarea de autonomie Ținutului Secuiesc. ”În timp ce ne luptăm cu pandemia, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor (…) Jo napot kívanok (bună ziua – n. red.), Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budaesta în schimbul acestei înțelegeri?”, a spus Iohannis.

”Azi, președintele României a făcut o declarație necivilizată și propice pentru incitare la ură. Domnului președinte Iohannis trebuie să îi fie clar faptul că marea majoritate a maghiarilor care trăiesc în Transilvania și secuime l-au votat la alegerile prezidențiale. Acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea. De aceea, cererea noastră, mesajul și apelul nostru către președintele României e simplu: mai mult respect pentru maghiari”, a spus atunci ministrul de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter, într-un mesaj video postat pe contul său de Facebook.

La rândul său, ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a reacționat ferm la adresa declarațiilor lansate de omolgul său ungar.

„Ministerul Afacerilor Externe manifestând responsabilitate față de relația foarte importantă dintre România și Ungaria – parteneri strategici, state membre UE și aliate NATO – s-a abținut, în ultima perioadă, la a reacționa la o serie de acțiuni provocatoare ale părții ungare, urmărind să evite deteriorarea, în mod complet nejustificat și artificial, a relației bilaterale. Cu atât mai mult în contextul actual marcat de efectele nocive ale pandemiei de COVID-19 care afectează toți cetățenii statelor noastre, facem apel la reținere și discernământ și pledăm pentru implicarea deplină în construirea unei relații de bună vecinătate și de parteneriat strategic autentic, în baza cadrului juridic bilateral și a angajamentelor europene comune, în avantajul comun al cetățenilor români și ungari, indiferent de etnia acestora”, a transmis ministrul Bogdan Aurescu.

Totodată, oficialul român a precizat că proiectul de lege privind statutul așa-zisului ”Ținut Secuiesc” este o temă care se circumscrie exclusiv unei dezbateri interne din România cu privire la un demers legislativ care contravine Constituției române, partea ungară neavând a se pronunța asupra acestui subiect:

„Așadar, MAE consideră provocatoare și inadecvate afirmațiile oficialului ungar privind calificarea discursului Președintelui României ca fiind incitare la ură și apreciază că este necesar ca partea ungară să își revizuiască propriile atitudini și acțiuni care denotă lipsă de respect la adresa României și înalților oficiali români. De asemenea, față de comentariile oficialului ungar, MAE subliniază că România își respectă și își exercită responsabilitățile constituționale față de toți cetățenii săi, indiferent de etnia acestora, și acționează susținut pentru consolidarea unei societăți integrate, bazate pe valorile umanismului, inter-culturalității și respectului reciproc”.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22