Pe aceeași temă
Austria a respins apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens, relatează joi Euractiv, citată de Agerpres.
În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, prezentat în plenul Parlamentului European la Strasbourg, Ursula von der Leyen i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen „fără nicio întârziere”.
Totuşi, Viena a respins rapid solicitarea. ”În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa şi, în multe ţări, se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia”, a declarat ministrul de interne austriac Gerhard Karner.
”La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine”, a adăugat el.
După ce guvernul lui Mark Rutte a demisionat la începutul lunii iulie, semnalele pentru Bulgaria au fost controversate. Pe de o parte, liderul olandez, care mai bine de un deceniu a fost principalul adversar al intrării Bulgariei și României în Schengen, își părăsește definitiv postul, scrie Kapital citată de Rador.
Pe de altă parte, se pare, lipsa unui guvern nu este deosebit de benefică pentru Bulgaria. Premierul demisionar a anunțat că, până la sfârșitul lunii august, va prezenta o listă cu „politicile controversate” asupra cărora cabinetul se va abține în a lua decizii până la desfășurarea alegerilor la termen, în luna noiembrie.
Probabilitatea ca Schengen să fie printre acestea a fost într-adevăr mare și ar fi putut închide fereastra fragilă a extinderii, care pentru prima dată a fost inițiată atât de insistent de instituțiile europene în locul statelor. Lista în cauză a fost finalizată săptămâna trecută, iar votul este programat pentru marți, 12 septembrie. La acest vot, subiectul migrației, care a fost motivul căderii coaliției conduse de partidul conservator al lui Rutte, VVD, lipsește cu desăvârșire, dar nici Schengen nu este amintit.
Cu toate acestea, nu înseamnă deloc că Bulgaria va primi în sfârșit „undă verde” pentru accesul în zona fără pașapoarte în UE. Lucrurile se dovedesc a fi puțin mai complicate de atât, mai ales că subiectele legate de raportul UE privind statul de drept și privind renunțarea oficială la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) au intrat în parlamentul olandez în această săptămână. În pozițiile cabinetului olandez se vede în continuare că Bulgaria continuă să pară mult prea coruptă și problematică pentru a intra în spațiul Schengen. Iar riscul unei separări de România este probabil în creștere.
Pe scurt, lista s-a dovedit a fi mai scurtă decât ne așteptam, iar subiectele legate de migrație lipsesc din aceasta. Potrivit europarlamentarului olandez Sophie in’t Velt, este greu de văzut cum ar avea un guvern interimar libertatea de a vota pentru extinderea Schengen. „Cu toate acestea, mulți oameni sunt pe deplin conștienți de această problemă și știu că există un efort diplomatic intens pentru a încerca să se găsească o soluție”, a spus ea pentru ziarul “Kapital”.
Ea a amintit, de asemenea, de rezoluția parlamentului olandez de la sfârșitul anului trecut, care nu are un caracter obligatoriu, dar cu greu va fi ocolită de partidul lui Rutte (aceasta din urmă a stat de fapt la baza adoptării ei). Potrivit rezoluției, guvernul ar trebui să „se abțină de la acțiuni ireversibile” pentru includerea Bulgariei și României în spațiul Schengen.
Potrivit lui In’t Welt, guvernul interimar, la care participă în prezent și partidul său D66 (deși împărtășește opinii complet diferite asupra subiectului), dorește mai degrabă să dea un semnal pozitiv la Bruxelles. Cu toate acestea, nici condițiile puse pentru reformarea statului de drept (care nu sunt o condiție oficială pentru Schengen), nici eforturile diplomatice ale CE nu vor schimba probabil sentimentele negative, în special față de Bulgaria.
