Pe aceeași temă
Până în prezent, Comisia Europeană a identificat, prin intermediul unui site specializat în depistarea ştirilor false, nu mai puţin de 110 „narative” (teme principale) legate de Covid-19, prezente în peste 2.700 de articole de tip „fake news” provenite de la site-uri apropiate Moscovei.
De ceva vreme, STRATCOM, Serviciul European de Acţiune Externă al UE, arată tot mai obsesiv cu degetul către Kremlin, un client mai vechi al Europei occidentale, în materie de dezinformări şi operaţiuni care presupun producerea de mult fum şi ceaţă.
Omenirea se confruntă în prezent cu o pandemie care a provocat o criză fără precedent a epocii moderne. Logic, într-o asemenea situaţie, oamenii caută să se informeze tot mai mult. Cu creşterea informaţiilor, cresc şi dezinformările.
„De această nevoie de informare beneficiază mulţi actori statali, non-statali, economici. E un spectru foarte larg şi de actori şi atunci UE, prin serviciul de Acţiune Externă a simţit nevoia să sistematizeze poveştile cu iz conspiraţionist care circulă în statele membre”, a declarat pentru Digi24.ro Alina Bârgăoanu, membru afiliat al Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride şi fost expert al Grupului pentru combaterea ştirilor false din cadrul Comisiei Europene.
În unele cazuri, informațiile false au generat acțiuni violente ale celor care s-au lăsat influențați de ele.
În Marea Britanie, opinia publică a fost șocată atunci când cetățeni britanici creduli au citit pe internet că noua tehnologie 5G ar fi de vină pentru răspândirea coronavirusului au incendiat stâlpi de telecomunicații ai unei mari companii și i-au atacat angajații.
Ministrul britanic Michael Gove a spus că această teorie răspândită printre oameni „este o aberație periculoasă”, iar șeful Sistemului Național de Sănătate a calificat-o drept „cea mai mare prostie, un fake news de cea mai joasă speță”. Unda de şoc a acestei bruşte epidemii de ură la adresa companiilor telecom s-a conturat mult mai bine după ce s-a descoperit că la capătul celălalt al firului se vorbea în rusă.
Russia Today, instituția de presă a Kremlinului, a devenit o veritabilă platformă pentru răspândirea conspirațiilor legate de 5G, încă înainte de epidemia de coronavirus.
New York Times a sugerat că insistenţa prin care canalele de presă ale Kremlinului susţin ideea „apocalipsei 5G” e parte a unui plan a lui Vladimir Putin, prin care se încearcă întârzierea răspândirii acestei tehnologii în țările mai dezvoltate decât Rusia, aflată în pericol să rămână în urmă, tehnologic și economic.
România, pe lista țărilor victime ale conspirațiilor și fake news-ului
De cealaltă parte a Europei, în România, alţi cetăţeni s-au lăsat convinşi că vitamina C reprezintă leacul-minune care te vindecă de Covid-19. Vitamina C administrată intravenos ar fi, astfel, un soi de super-aspirină a săracului, un mega-panaceu uşor de găsit şi procurat, dar mereu carotat de perfida şi atotputernica industrie Big Pharma. Povestea vitaminei C din România figurează drept „cazul 191”, pe site-ul euvsdisinfo.eu, un instrument al Comisiei Europene specializat în depistarea ştirilor false care vin de la Răsărit.
„Pacientul zero”, în acest caz, a fost site-ul Sputnik din Republica Moldova.
În România, la recomandarea Grupului de Comunicare Strategică, autorităţile au restricţionat deja accesul la un site obscur, breackingnews.xyz, care utiliza o platformă din Rusia şi care cultiva teorii ale conspiraţiei cu scopul decredibilizării autorităţilor române şi măsurilor luate pentru combaterea Covid-19.
„Menționăm faptul că site-ul în cauză prezintă titluri de articole șocante, cu informații false, fiind configurat astfel încât atunci când se încearcă accesarea articolelor pentru a citi conținutul acestora este afișată opțiunea obligatorie de a distribui pe contul de Facebook respectivul material. În fapt, informația care poate fi accesată/vizualizată de un utilizator este doar cea menționată în titlul articolelor, existând doar aparența înșelătoare că pot fi accesate mai multe informații false”, explicau autoritățile de la București în solicitarea de blocare a site-ului rusesc”.
Un adevărat război se poartă, în aceste zile, prin tranşeele Internetului şi subsolurile infectate de troli ale Facebook-ului. Zvonuri deloc liniştitoare şi veşti venite pe ascuns se propagă mai iute decât lumina şi provoacă o altă pandemie, cu numele de infodemie şi care poartă microbii rezistenţi ai haosului şi neîncrederii.
Rusia respinge acuzațiile
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile Comisiei Europene şi a spus că aceste alegaţii sunt nefondate şi lipsite de sens, subliniind că documentul intern respectiv nu conţine niciun exemplu specific şi nu face legătura cu un organ de presă anume.
„Iar vorbim de acuzaţii nefondate, care în situaţia actuală sunt probabil rezultatul obsesiei antiruse”, a conchis Peskov.
Mai mult, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost vizată de atacuri externe lansate de inamici care transmit ştiri false despre coronavirus pentru a genera panică în rândul populaţiei ruse.
Cum se construiește știrea falsă și care e mecanismul prin care sunt agățate victimele ei
Discursul binar: de tipul „noi vs ei” - Reţeta care funcţionează de mult timp şi în România este polarizarea temelor foarte controversate, care stârnesc discuţii şi pasiuni foarte aprinse. Exemplu: discursul binar de tipul «noi vs. ei»”, arată Bârgăoanu. „În primul rând, se identifică elementele cu potenţial polarizator. Care sunt temele care pot scinda o societate? Odată identificate, se trece la identificarea publicului care e fie pro fie contra”, explică Bârgăoanu.
Cofetari specializați: echipe mixte de sociologi, psihologi și agenți secreți - Conform lui Pârvulescu, „cofetarii” care prepară ingredientele acestor reţete specifice propagandei sunt specialişti care îşi cunosc bine meseria. „Sunt echipe mixte de sociologi, psihologi şi agenţi secreţi care lucrează la acest ingrediente, adaptate specificului local”. Iar în România, la fel ca în întreaga lume liberă, oamenii îşi pun la vedere datele personale. Facebook-ul a devenit un instrumentul ideal de spionaj. Eficient şi la îndemână.
„Oamenii îşi pun toate datele acolo. Şi le pun cu dezinvoltură, ceea ce îi face uşor identificabili. Preferinţele, vârsta, locurile pe unde ai fost permit încadrarea lor într-un anume tip şi distribuirea unui anumit tip de informări”, spune Pârvulescu.
Se atacă sistemul de drepturi și valori. Se acreditează ideea că pandemia este eșecul democrației - „Ce se face? Se atacă sistemul de drepturi ale omului, fundamentul democraţiei”, spune Pârvulescu. Astfel, ideea principală este că această criză provocată de pandemie reprezintă eşecul democraţiei. Soluţia: e nevoie de o mână forte, lăsaţi-o mai moale cu drepturile şi libertăţile. „E un slogan care se reproduce, acela al incapacităţii democraţiilor în lupta contra coronavirusului. Avem, pe de o parte, exemplara mobilizare a Chinei, care a reuşit să reducă numărul de victime. Pe câţi nu aţi auzit în România să dea ca exemplu, iată, China!”, precizează analistul politic. „Ce contează e decredibilizarea instituţiilor democratice occidentale, slăbirea încrederii în structurile europene”, adaugă Sorin Ioniţă. Care e baza democraţiei? Drepturile omului, explică Pârvulescu. „Este vorba, în acest caz, de ineficienţa drepturilor omului, în lupta pentru protejarea cetăţeanului. Ideea: cetăţeanul e mai bine protejat în regimurile de mână-forte. Iată ce bună demonstraţie, drepturile individuale se întorc împotriva dreptului colectiv”.
Iar algoritmii Facebook şi Google au devenit, astfel, în aceste vremuri, cei mai buni cărăuşi ai dezinformărilor venite de la Răsărit.
Ingredientele dezinformării și teoriilor conspiraționiste. Cele trei narative
Alina Bârgăoanu a identificat trei tipuri specifice de dezinformare şi precizează că graniţele dintre acestea sunt greu de trasat.
„În spectrul de dezordine informaţională intră trei manifestări principale: missinformation, disinformation şi a treia parte, cea mai nociviă, malinformation, in engleză. Şi în limba română ar trebui să ne pregătim să introducem acest termen, de «a malinforma», după exemplul «a maltrata»”, consideră specialistul român în ştiri false şi dezinformare.
În ceea ce priveşte principalele teme de dezbatere, Bârgăoanu a identificat trei „narative” principale
O primă temă se referă la natura fabricată a virusului
Ideea principală este a mâinii criminale care a născocit covidul. „De aici, încep diferenţele: virusul e ori fabricat în SUA, ori în China, ori în Israel. Apoi, diferă scopurile pentru care a fost scăpat: a fost lansat cu bune intenţii pentru a impune o nouă ordine mondială, sau pentru a încetini procesul de îmbătrânire a populaţiei. Există un fir comun, dar internţiile diferă”, spune specialistul consultat de Digi24.ro.
Al doilea mare calup de narative se referă la leacurile minune
Am avut, astfel, în România, pe lângă vitamina C, bicarbonatul amestecat cu lămâie, oţetul, apa sărată. „Sunt narative care au circulat şi pe tv-uri şi pe mesageria WhatsApp sau Facebook. Ca o paranteză, aici mai avem vaccinurile descoperite sau furate din România, ori medicamentele ieftine ţinute departe, pentru a umple conturile Big Pharma”, apreciază Alina Bârgăoanu.
Al treilea calup narativ merge pe ideea că totul e o conspiraţie
Practic, totul e parte agendei de impunere a avaccinării obligatorii, idee cuplată, conform lui Bârgăoanu, cu mişcările anti-vacciniste anterioare şi ideea că totul e o conspiraţie împotriva familiei tradiţionale şi a valorilor conservatoare.
„Acestea le-am identificat eu, dar temele evoluează şi se adaptează şi felului în care evoluează lucrurile în viaţa reală. Acum estimez că tema distrugerii familiei tradiţionale se va ampllifica pe fondul deciziei de a ţine bisericile închise pe perioada Paştelui”, afirmă specialistul.
De asemenea, orice dezinformare sau ştire falsă (indiferent de sursa ei) are un portret-robot specific.
„În primul rând, se identifică dacă se încadrează într-o temă conspiraţionistă care face parte din cele trei narative principale. Acesta e primul semnal de alarmă”, declară Bârgăoanu.
„Un al doilea semnal de alarmă îl reprezintă aşa-numiţii markeri retorici. Mesajele de genul «lămureşte-te singur», sau «Adevărul pe care nu ţi l-a spus nimeni până acum». Cred că aceste mecanisme de viralizare ar trebui să ne pună în gardă că avem de-a face cu mesaje care mizează pe faptul că, mai ales acum, când suntem izolaţi în propriile case, nu putem avea discuţii faţă în faţă”, avertizează Bârgăoanu.
„Majoritatea subiectelor sunt complexe, depăşesc chiar pe cei mai buni specialişti, atunci cânt apar mesaje d-astea, ar trebui să ne pună în gardă”, adaugă specialistul în dezinformare.
Rolul trolilor și idioților utili
„Ce s-a întâmplat în SUA e faptul că trolii asociaţi cu fabrica de troli de la St. Petersburg au investit în temele respective pe ambele poziţii. Au investit în troli care să atace tema dintr-un anumit punct de vedere şi au investit în egală măsură şi în trolii care erau de acord cu tema respectivă”, consideră expertul român în fake-news.
„Eroarea de analiză pe care cred că o facem de multe ori în România, e de a crede că astfel de demersuri sunt asociate cu o anumită parte a spaţiului publicului, cu un anumit segment. Noi trebuie să identificăm temele cu potenţial de polarizare. Reţeta fabricii de troli de la Sankt Petersburg e de aţâţa temele, indiferent care e poziţia, pro sau contra”, adaugă Alina Bârgăoanu.
„Mai cu toţii suntem prinşi în această categorie, când amplificăm anumite mesaje, fără să vrem. E foarte uşor să cazi în sindromul de super-încredere. Şi să spui că nu mi se poate întâmpla mie”.
Pe lângă troli, avem şi categoria imensă a idioţilor utili.
„Idioţii utili sunt şi sinceri”, apreciază Sorin Ioniţă. „Ei cred într-un mesaj al surselor de dezinformare şi îl propagă din convingere. Asta e o categorie. Dar sunt şi cei care o propagă interesat. Există două categorii: pragmaticii şi idioţii utili. Şi balanţa între ei e schimbătoare. Pragmaticii se bagă imediat de unde simt vântul puterii”, declară Ioniţă.
