Pe aceeași temă
Corina Şuteu, ministrul Culturii (foto), a precizat că, până în prezent, au fost donaţi 910.000 de euro pentru subscripţia publică lansată în aprilie. De cealaltă parte, artistul Dan Perjovschi a explicat de ce singurul român care se află în manualul de artă al lui E.H. Gombrich este Brâncuşi şi de ce neimplicarea în campanie reprezintă lipsă de educaţie şi de discuţie, în timp ce Radu Paraschivescu a invocat "graţia binelui", care a dispărut de la campania "1 leu pentru Ateneu", conform News.ro.
Un bilanţ al campaniei de strângere de fonduri pentru achiziţionarea "Cuminţeniei Pământului" a fost creionat de invitaţi, marţi seară. Lidia Bodea, director la editura Humanitas, a moderat discuţia, lansând întrebarea "De ce ne poziţionăm în două tabere, indiferent dacă o reclamă cauza?”.
"E o formă de radicalism, care ne cuprinde pe foarte mulţi şi care se manifestă chiar şi atunci când suntem de acord. Suntem de acord cu vehemenţă, în jurul aceleiaşi idei, unii sunt de acord în tonuri de gri şi bleu, alţii în tonuri de negru şi galben. Este o tribalizare pe care o văd în mai multe niveluri în România şi pe care o regretăm, o deplângem. Nu cred că există farmacie şi leac împotriva ei. N-aş spune că s-au produs mutaţii, dar trebuie să spun că prin 1885 se strângea 1 leu pentru Ateneu şi s-au strâns 500.000 de lei de aur. S-au strâns banii aceia şi, cu ajutorul lor, în doi ani s-a construit una dintre cele mai frumoase clădiri din Bucureşti. Exista «graţia binelui». Tribalizarea nu era feroce, cum este acum”, a spus Radu Paraschivescu.
”Acum se merge pe ideea, citând forumuri, că «De ce să dăm pentru o piatră şi să nu dăm pe un spital?», «De ce să dăm pentru o operă de artă, când putem să dotăm toaleta unei şcoli?». Se vorbeşte în termeni de «sau, sau», multora nu le dă prin cap că s-ar putea achiziţiona această operă de artă şi s-ar putea dota şi toaleta unei şcoli”, a fost de părere scriitorul.
Donaţia merită efortul, susţine el. "Dan Perjovschi spunea că «donaţia asta repezintă o sfântă bere». Nu ni se pretind lucruri dincolo de alonja noastră. Revin la felul în care românii devin generoşi cu propriile lor economii în momentul în care se simte în aer ideea unui interes personal. Aduceţi-vă aminte de fenomenul Caritas. Acolo nu a fost vorba de 9 lei, acolo au fost oameni care şi-au vândut vacile, care s-au mutat la socri, care şi-au vândut apartamentele şi care şi-au depus toţi banii la Caritas. De ce? Ca să ia de opt ori. Nimeni nu s-a întrebat de opt ori din ce? Ce producea domnul Stoica încât era capabil să dea tuturor de opt ori indiferent de suma investită? Toată lumea şi-a pus între paranteze conştiinţa şi s-au aşezat frumos la coadă la ciupeală, la gratis. Acum, când e vorba de recuperarea unei bucăţele din noi, când e vorba de o operă de artă care te-a racordat la cultura europeană, la arta înaltă, acum preferăm obtuzitatea şi întrebările: Dar ce fac ei cu banii ăia?”, a opinat Radu Paraschivescu.
Lidia Bodea a amintit că în stenograma din anii 1950, sub preşedinţia lui Mihail Sadoveanu, a citit că s-a hotărât, în comisia de Cultură, că "la urma urmei, orice ţăran din Gorj poate face lucruri mai frumoase decât Brâncuşi, încât n-avem nevoie de operele lui aici”.
Prin urmare, ce s-a întâmplat în 130 de ani, între "Ateneu” şi ”Cuminţenia Pământului”?
Radu Paraschivescu a menţionat că, în comisia care a respins arta lui Brâncuşi, caracterizând-o drept "adepta formalismului burghez-cosmopolit”, făceau parte Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Perpessicius, Victor Eftimiu, Ion Jalea, Jean Steriadi, deci "chiar şi la nivelurile acelea existau luări de poziţie ideologizante, imbecile, partizane, împotriva cărora nu puteai să operezi, erau de necontracarat”.
"Dizolvarea criteriilor” a avut loc, în această perioadă, în fibra românilor, aşa încât "impegatul poate să-l judece pe Picasso, măcelarul se pricepe la filozofie, fotbalistul scrie cărţi”, după cum a formulat Radu Paraschivescu schimbarea între cele două etape, între cele două subscripţii.
În manualul de artă al lui E. H. Gombrich, singurul nume de român care apare este cel al lui Constantin Brâncuşi.
"Valorile noastre nu au circulat, avem artişti în care credem foarte tare, dar ei există până la Curtici, pentru că nu au fost puşi în contextul lor”, a vorbit Dan Perjovschi.
"Brâncuşi este în «Istoria Artei» a lui E. H. Gombrich, pentru că este un artist care reuşeşte să fie valoare naţională şi universală în acelaşi timp. «Cuminţenia» parcă e un totem. Lucrările lui, cele celebre, sunt atemporale. Putem data Grigorescu, Picasso, dar Brâncuşi încă rezistă în expoziţii de artă contemporană. Faptul că generează influenţă pe scena tânără, asta ţine la preţul de care discutăm”, a explicat Dan Perjovschi.
Nu există Brâncuşi pe piaţa de artă, a precizat artistul, iar ultima operă de Brâncuşi s-a vândut în 2007 şi a costat în jur de 27,30 de milioane de euro.
"Noi ducem în cârcă o lipsă de educaţie şi de discuţie"
Artistul a condamnat faptul că marile companii şi cele mai înalte foruri ale culturii nu au luat atitudine şi nu s-au implicat în susţinerea şi promovarea acestei subscripţii naţionale. "Aţi văzut compania Tarom care să aibă pictată pe coada avioanelor acest simbol naţional? N-aţi văzut eforturi care să penetreze. Până la această campanie nu s-a vorbit de Brâncuşi. Noi ducem în cârcă o lipsă de educaţie şi de discuţie”, a spus artistul, care se declară obosit de câte ori a auzit expresia "dar lucrul ăsta poate să-l facă orice copil”.
În România nu se cumpără artă contemporană, spune Perjovschi. "Suma de 11 milioane de euro poate însemna construcţia unui centru de artă contemporană cu opt milioane, şi cu trei rămase faci program de artă contemporană 10 ani. Aici nu e o joacă, e o răspundere enormă. Pentru România, suma aceasta este foarte mare. Subiectul e foarte greu”, a estimat Dan Perjovschi legat de ce s-ar putea face cu aceşti bani.
Ca artist, Perjovschi spune că înţelege criticile şi a fost pentru această achiziţie încă de la început. "Am fost pentru o achiziţie modestă, pentru că n-aş fi vrut să fie recunoscător unui nabab şi nici unei mari companii, aş fi vrut să fiu recunoscător unui personaj anonim numit cetăţeanul român. Dar nu se poate”.
Dan Perjovschi a acuzat şi muzeele de artă din România, care nu au făcut niciun minim efort pentru această campanie. "Aţi văzut vreun afiş mare pe vreun muzeu din ţara asta?”, s-a întrebat el. "Aţi auzit vocea Academiei Române? Atunci de ce să mă supăr că X sau Y are o problemă?”, se întreabă artistul, declarat "înfrânt".
"Am fost înfrânt pe Facebook, încercând să conving lumea să doneze, şi mi-a trecut şi mie idealismul repede”, a mai afirmat el. "Noi ne adunăm la drame, când trebuie să donăm sânge. Nu ne adunăm la ceva constructiv. Trebuie să fie ceva aşa de grav încât să te duci, dar campania asta a creat un subiect cultural, aflat încă pe agendă, ceea ce este foarte greu în spaţiul nostru”, a adăugat artistul.
La rândul ei, Corina Şuteu a declarat că, până în prezent, s-au strâns 910.000 de euro. "Eu privesc campania ca pe o experienţă de succes. Mă încurajează enorm că, într-un interval de timp atât de scurt, s-a strâns această sumă. Păstrez ideea că vom reuşi. Graţie campaniei, Brâncuşi a devenit generator de subiecte, un exerciţiu de maturizare”, a fost diagnosticul pus de ministru.
Din această dezbatere s-au născut idei, iar acesta este efectul campaniei. ”Faptul că se discută rar în spaţiul public despre ce ar trebui să achiziţioneze muzeele, despre stat ca investitor, despre responsabilitatea românilor faţă de artă, despre rolul culturii în societate, toate aceste subiecte au fost aduse dintr-odată în spaţiul public ca dezbatere”, a punctat demnitarul.
Conturile pentru donaţii în vederea susţinerii campaniei sunt deschise până pe 30 septembrie.
Sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, a fost evaluată, în septembrie 2014, la 20 de milioane de euro. Ea face parte dintr-o colecţie privată şi a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.
Proprietarii sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, au acceptat suma 11 milioane de euro pentru lucrare şi termenul de 31 octombrie, pentru a primi banii pe care statul român a decis să îi plătească pentru lucrarea lui Constantin Brâncuşi.
Opera ”Cuminţenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în 1907. Lucrarea a fost expusă pentru prima dată în 1910, la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional.
”Cuminţenia Pământului” e realizată în calcar crinoidal şi se ştie că Brâncuşi a folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières. În prezent, ”Cuminţenia Pământului” este în proprietatea moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuşi în anul 1911.
