Pe aceeași temă
Astfel că acestea nu se vor mai face complet, ci parţial. Calculele sindicaliştilor artă că măsura va avea impact asupra salariilor nete şi până când nu vor avea un draft de lege nu renunţă la proteste.
”Se doreşte transferarea unor părţi de contribuţii de la angajator la angajat conform celor discutate care rămâne să le vedem efectiv în următoarele zile într-un document oficial. Ceea ce s-a specificat este că fondurile speciale - şomaj, fondul de risc profesional, fondul de garantare al salariilor, concedii medicale, inclusiv obligaţiile angajatorului pentru condiţii de muncă deosebite şi speciale - vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului. Deci din totalul obligaţiilor sale vor fi transferate aproximativ numai 20% din cele 22,7 contribuţii pentru condiţii normale sau se adaugă cinci puncte procentuale pentru deosebite şi zece puncte procentuale pentru speciale”, a afirmat Hossu, citat de News.ro.
În acelaşi timp, el a arătat că potrivit precizărilor ministrului Justiţiei, „fără să se prejudicieze problema dreptului de proprietate, legea va prevedea în mod expres şi imperativ faptul că angajatorii sunt obligaţi să crească cu 20% nivelul salariilor brute la care se vor aplica noile contribuţii sociale de 35% pentru angajat şi la restul cele 10% impozit pe salariu”.
În condiţiile respective cresc salariile nete şi în sectorul economic privat, mixt sau de stat cu aproximativ 8% în structura dată, a mai susţinut liderul sindical.
„În acelaşi timp s-a convenit, cel puţin aparent, e convenit cu sectorul bugetar că de fapt în 153 legea de salarizare bugetară creşterea de 25% prevăzută pentru 1 ianuarie 2018 include şi transferul de taxe sociale. Deci, practic, sectorul bugetar va vedea majorarea de 25% din care se vor scădea taxele sociale - 20% pentru angajator, deci vor avea o creştere pe net de aproximativ 5%. Problema noastră era, pe de o parte, că era prea mică la sectorul bugetar, dar că, în acelaşi timp, era o creşetere negativă pe net nu pe brut. A rămas să se studieze impactul legat de repartizarea pe brut în salarii a noilor creşteri pentru că ne vom apropia foarte mult ca salarii brute care se raportează la nivelul statistcii europene de salariile din Grecia, Portugalia, ceea ce va crea o imagine relativ defavorabilă, deşi pe net creşterile nu sunt la nivelul respectiv”, a adăugat Hossu.
La rândul său, preşedinteşle BNS, Dumitru Costin, a spus că nu va mai face nicio declaraţie publică fără să aibă în faţă un document asumat public de Guvernul Tudose precizând că i-a întrebat pe reprezentanţii Executivului despre asumarea unui eventual eşec al transferului contribuţiilor în sarcina angajaţilor. El a afirmat că aşteaptă un răspuns public în acest sens.
”În situaţia unui eşec al unui astfel de demers, ca şi consecinţe, cine îşi va asuma din punct de vedere politic consecinţele şi cine va plăti pentru asta. Ce am mai avut astăzi ca şi certitudine este teza conform căreia odată cu apariţia acestui nou mecanism prin care doar salariatul va fi cel care va contribui la pensii şi la sănătate, vor creşte încasările Ministerului de Finanţe la bugetul asigurărilor sociale. În traducere liberă, asta înseamnă că odată cu mutarea contribuţiilor în brut, creşte brutul şi acel procent aplicat cumulat - pensie plus sănătate, ca şi contribuţie, aplicat la brutul majorat cu mutarea contribuţiilor, va genera mai multe venituri”, a spus Costin.
Liderul sindical a arătat că a luat act de faptul că de la 1 ianuarie se propune printre altele, în afara mutărilor de contribuţii, şi o creştere a nivelului de contribuţii pe care le va plăti fiecare salariat.
„Noi am spus asta, în urmă cu două zile, am fost luaţi în bâză. Aştept acum să văd în scris cum vor creşte veniturile la bugetul asigurărilor sociale”, a mai spus liderul BNS.
