Pe aceeași temă
„Va adresez prezenta rugaminte de a analiza, prin sesizarea CSAT, consecintele scurgerii unor uriaşe sume de bani din economia legală ce pune în pericol însăşi esenţa statului de drept, prin impietarea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor de a asigura servicii de bază cetăţenilor şi prin reducerea capacităţii de a susţine dezvoltarea economică, socială şi politică si necesitatea luarii unor masuri pentru stoparea acestui flagel”, scrie magistratul suspendat.
Scrisoarea Cameliei Bogdan:
"Cu deosebit respect, va rog sa imi comunicati ad litteram, conform disp art Legii 544/2001, continutul solicitarii ANAF adresate CSM ref. organizarea unui program de pregătire profesională a angajaților ref. prescripția dreptului de a cere executarea silită în cazul creanțelor provenite din infracțiuni, ce a facut obiectul Comisiei CSM din 6 09 2018, prin care se acrediteaza impresia ca de lege lata masurile de confiscare/creantele bugetare ar fi prescriptibile. In temeiul disp.art.544/2001 va rog sa imi comunicati si de ce in cuprinsul solicitarii dresate CSM figureaza sintagma PRESCRIPTIE, de vreme ce potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silită a creanțelor fiscale nu se perimează.
Potrivit dispozițiilor cuprinse în 162.alin.6 C.pen., măsurile de siguranță nu se prescriu.
Citeste si George Maior, despre discuția cu Teodor Meleșcanu: Nu mi-a comunicat vreo decizie de demarare a procedurii de revocare
Va rog in acest context, in temeiul disp.art.544/2001 sa precizati si care este stadiul aducerii la indeplinirea a ordinului de recuperare a prosdsului infractiunii (confiscare plus prejudiciu) cuprins in dispozitivul deciziei penale nr.888/A/05.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală în dosarul nr.25497/3/2012** . In acest sens, atasam solicitarii noastre si decizia penala nr. . 85/A din Şedinţa publică din 25.01.2016, prin care Curtea apreciază relevant a se preciza că aducerea la îndeplinire a ordinului de recuperare a produsului infracțiunii cuprins în acea decizie presupune luarea unor măsuri de către organele competente în faza de executare în vederea aducerii la bugetul de stat atât a celor 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii la care au fost obligați în solidar inculpaţii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad-Nicolae, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vica şi pe moştenitorii inculpatului decedat, Domnişoru Gheorghe Marian, numiţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu titlu de reparare a prejudiciului prin sentința penală rămasă definitivă prin decizia penală a cărei lămurire se cere, cât și a produselor directe și indirecte ale infracțiunilor deduse judecății (în lumina reglementărilor internaționale, ”Produs” înseamnă orice avantaj economic obţinut din infracţiune. Poate fi orice formă de bun, așa cum este acesta definit în: articolul 1 al Deciziei-cadru 2001/500/JAI; articolul 1(a) al Convenţiei CoE privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi privind finanţarea terorismului – CETS nr. 198; şi articolul 1(a) al Convenţiei CoE privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii – CETS nr. 141. „Produsele infracţiunii” reprezintă, conform articolului 2(e) al CNUIC şi CNUICTO, orice bun care derivă din sau este obţinut, direct sau indirect din comiterea unei infracţiuni). Cu titlu prioritar, având în vedere valoarea deosebit de ridicată a produsului infracţional de recuperat, Curtea a menționat, pentru considerente ce țin de acuratețe juridică și accesibilitate a hotărârilor, în exercitarea atribuțiilor de a spune dreptul (în doctrina de specialitate -Rudy Laher, Imperium et jurisdictio en droit judiciaire privé- afirmându-se, de altfel, că doar prin jocul dialectic permanent între jurisdictio și imperium Dreptul procesual poate garanta triumful normelor de drept substanțial) și care sunt organele care au atribuții în faza de executare a sentinței penale rămase definitive prin decizia penală a cărei lămurire se cere.
Curtea a luat act, așadar, că ordinele de confiscare dispuse prin sentința penală rămase definitive prin decizia penală a cărei lămurire se cere se adaugă sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii la care au fost obligați în solidar inculpaţii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad-Nicolae, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vica şi pe moştenitorii inculpatului decedat, Domnişoru Gheorghe Marian, numiţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, creanță bugetară care se execută conform prevederilor Codului de procedură fiscală.
Recuperarea integrală a creanței bugetare aferente sumei de bani la care au fost obligați în solidar inculpații pentru repararea prejudiciului (60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii în favoarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale) incumbă organelor proprii de executare silită ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 și 4 C. pr. fisc.
În afara imobilelor produse directe și indirecte ale infracțiunilor deduse judecății care au trecut în patrimoniul STATULUI LIBERE DE ORICE SARCINI, Curtea a mai dispus, prin decizia nr.888/8.08.2014, trecerea în patrimoniul Statului a următoarelor sume de bani:
- de la numita Voiculescu Camelia Rodica suma de 2.984.358,3 lei reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), donate de către inculpatul Voiculescu Dan fiicei sale Voiculescu Camelia Rodica conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”
- de la numita Voiculescu Corina-Mirela suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), acţiuni ce au fost donate de către inculpatul Voiculescu Dan fiicei sale Voiculescu Corina-Mirela conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”.
- de la inculpatul Voiculescu Dan, în calitate de beneficiar real al Compania GRIVCO SA Bucureşti la data încheierii contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, a sumelor încasate cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 76,5% în perioada 30.06.2003 – 06.06.2006, respectiv suma de 3515756,4 USD plus TVA aferent, calculată la cursul de schimb al BNR valabil la data eliberării facturilor conform art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.
- de la numita Voiculescu Corina-Mirela a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania GRIVCO Sa Bucureşti începând cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 37,375% începând cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală în funcţie de criteriile menţionate în cuprinsul art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.
- de la numita Voiculescu Camelia Rodica a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania GRIVCO Sa Bucureşti începând cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 39,125% începând cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală în funcţie de criteriile menţionate în cuprinsul art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.
Competenţa exclusivă a aducerii la îndeplinire în integralitate a ordinului de confiscare dispus prin decizia penală nr.nr.888/A/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, revine TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA I PENALĂ BIROUL EXECUTĂRI PENALE, conform dispoziţiilor art.553 alin.1 Cod procedură penală.
Pentru aducerea la îndeplinire a sumelor de bani ordinului de confiscare, conform dispozițiilor deciziei nr..888/A/05.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia II penală, s-au dispus măsuri de indisponibilizare a produsului infracțiunii. Comisia rogatorie pentru indisponibilizarea/sechestrarea produsului infracţiunii trebuie să fie precedată de îndeplinirea obligaţiei de identificare a produsului infracţiunii despre care există suspiciunea că ar fi fost transferat în afara jurisdicţiei: în acest sens, sunt relevante dispozițiile HG. nr.32/2011 privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalității si de cooperare cu oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiției, in calitate de oficiu National pentru recuperarea creanțelor in domeniul urmăririi si identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni au a altor bunuri având legătura cu infracțiunile, care a fost modificată prin HG nr. 142/12 martie 2014, astfel că Oficiul are ca atribuţia de a acorda, la solicitarea organelor de urmărire penală, a instanţelor de judecată, a instituţiilor fiscale/altor instituţii dotate în drept a prelua/valorifica bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni sprijin în vederea adoptării celor mai bune practici în vederea identificării/administrării/valorificării produsului infracţiunii.
Această nu înseamnă că Statului de executare nu i se poate pretinde, după caz identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţiunii în vederea inclusiv a garantării unui ordin de confiscare a echivalentului produsului infracţiunii: cererea de comisie rogatorie va avea ca obiect, în acest caz, indisponibilizarea bunurilor până la concurenţa înscrisă în ordinul de confiscare.
Legislaţiile unor state, printre care și Republica Cipru, pretind comisii rogatorii (cereri de asistență judiciară internațională în materie penală) inclusiv pentru identificarea unor conturi. În măsura în care obiectul comisiei rogatorii constituie aducerea la îndeplinire a unui ordin de confiscare, prin aceeaşi cerere de comisie rogatorie se va solicita indisponibilizarea/confiscarea sumelor înscrise la credit şi a dobânzilor aferente, la cererea de comisie rogatorie fiind recomandat a se ataşa informaţia prelucrată (cu valoarea de intelligence) obţinută pe calea informală de laBiroul pentru prevenirea criminalității si de cooperare cu oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiției, in calitate de oficiu National pentru recuperarea creanțelor in domeniul urmăririi si identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni au a altor bunuri având legătura cu infracțiunile.
Competența exclusivă de valorificare a bunurilor trecute în patrimoniul privat al Statului aparține Ministerului Finanțelor Publice, potrivit prevederilor cuprinse în OG.nr.14/2007 pentru reglementarea modului si condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privata a statului, republicată, având calitatea de organe de valorificare - Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice București, administrațiile județene ale finanțelor publice si administrațiile finanțelor publice ale sectoarelor municipiului București si alte structuri ale Ministerului Finanțelor Publice, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice, pentru bunurile intrate in proprietatea privata a statului aflate pe teritoriul României, precum si structurile de specialitate cu atribuții in acest sens din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pentru bunurile intrate in proprietatea privata a statului, care nu se afla pe teritoriul României.
Totodata, in temeiul disp art 544/2001 va rog sa imi comunicati si stadiul aducerii la indeplinire a ordinului de recuperare a produsului infractiunii continut in Decizia penala nr.1207/A/14.10.2014 a CAB, atasata prezentei.
In temeiul disp Legii nr 544/2001, va rog sa imi comunicati si daca, avand in vedere ineficienta aducere la indeplinirea a ordinelor de recuperare a prodsusului infractiunii prin acreditarea tezei prescriptiei Obligatiei Statului de a aduce la buget a banilor ce se cuvin cetățenilor săi, se contemplă posibilitatea angajarii unor avocati specializati in identificarea produsului infractiunii in jurisidictii off-shore, in eventualitatea in care manifestati receptivitate pentru indeplinirea unor obligatii de baza pe care Statul le are fata de cetatenii sai: de a asigura exerciatea deplina a drepturilor consacrate in Pactele si Tratatele internationale la care Romania este parte.
In acest context, va adresez prezenta rugaminte de a analiza, prin sesizarea CSAT, consecintele scurgerii unor uriaşe sume de bani din economia legală ce pune în pericol însăşi esenţa statului de drept, prin impietarea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor de a asigura servicii de bază cetăţenilor şi prin reducerea capacităţii de a susţine dezvoltarea economică, socială şi politică si necesitatea luarii unor masuri pentru stoparea acestui flagel.
Veti avea in vedere ca potrivit art. 2.1 din Pactul internaţional asupra drepturilor economice, sociale şi culturale, adoptat în anul 19666, statul trebuie să folosească la maximum resursele disponibile pentru garantarea acestor drepturi cetăţenilor săi si nu sa acrediteze teza ca dupa o anumita perioada de timp inceteaza obligatia recuperarii fondurilor sifonate de la buget.
(..)
Avand in vedere ca problema ineficientei recuperarii produsului infractiunii este de siguranta nationala, va rog sa imi comunicati, in temeiul disp.art 544/2001, cate solicitari de repatriere a fondurilor conform art 57 din CONVENTIA ONU IMPOTRIVA CORUPTIEI Coruptiei a transmis MJ de la ratificarea Conventiei si pana in prezenta si care este rezultatul acestora.
Va rog sa imi comunicati in temeiul disp art 544/2001 daca obtinenerea spontana de informații de catre Ministrul de JUSTITIE illo tempore RALUCA PRUNA referitoare la fondurile UBS din ELVETIA in luna aprilie 2016 s-a concretizat in solicitarea repatrierii fondurilor ramase in aceasta jurisdictie, solicitarea trebuind facuta de autoritatile romane, avand in vedere ca potrivit noilor reglementari interne, legislatia elvetiana permite repatrierea fondurilor.
In sfarist, in temeiul disp art 544/2001, va rog sa imi comunicati si care este stadiul aducerii la bugetul de stat a datoriilor istorice cuvenite poporului Roman, urmand a se preciza si care sunt sumele care figureaza in bugetele de profil ca s-ar fi cuvenit Statului roman in data de 22 12 1989 corolar derularii activitatilor de comert exterior.
Va rog sa imi oferiti un raspuns argumentat solicitarii mele identificand, la nevoie si impedimentele constatate de organele statului cu ocazia aducerii la bugetul de stat a creantelor infractionale. De asemenea, va rog sa imi confirmati daca in cadrul seminarelor pe care doriti sa le organizati cu sprijinul actualei conduceri a CSM nu veti acredita teza prescptiei obligatiei de a aduce la bugetul de stat a fondurilor infractionale punand in pericol siguranta nationala si daca exista deschidere pentru adoptarea unor masuri de eficientizare a repartierii fondurilor infractionale prin toate instrumentele legale din manualul de recuperare a produsului infractiunii, inclusiv prinangajarea de catre Stat unor avocati specializati in materia identficarii produsului infractiunii care sa evalueze cazurile pro bono urmand ca onorariile sa fie platite doar dupa aducerea efectiva a banilor la bugetului de stat, sub forma perceperii unor onorarii de succes. In acest sens, va rog sa imi permiteti sa formulez recomandari pertinente, avand in vedere calitatea mea de expert in materia recuperarii produsului infractiunii, certificata la nivel international.
In cazul in care raspunsul la ultimul punct este negativ, va rog sa imi precizati, conform disp.art 544/2001 si care sunt motivele pentru care nesocotiti imprescriptibilitatea creantelor bugetare si a masurilor de siguranta si ignorati obligatia de a aduce la bugetul de stat a fondurilor provenite din activitati de natura infractionala", se arată în adresa formulată de Camelia Bogdan.
