Pe aceeași temă
Curtea Supremă a decis, miercuri, cu majoritate de voturi, să-i dea câştig de cauză Cameliei Bogdan în procesul pe care l-a deschis împotriva Inspecţiei Judiciare, prin care a solicitat reprimirea ei în magistratură.
"Cu majoritate: Admite recursurile declarate de pârâta Bogdan Camelia şi intervenienta Asociaţia Forumul Judecătorilor din România împotriva Hotărârii nr. 1/J din 8 februarie 2017, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară în dosarul nr. 14/J/2016. Casează în parte hotărârea atacată, în ceea ce priveşte sancţiunea excluderii din magistratură, pe care o înlocuieşte cu sancţiunea constând în mutarea disciplinară pe o perioadă de 6 luni, la Curtea de Apel Târgu Mureş, începând cu data de 15 ianuarie 2018, sancţiune prevăzută de art. 100 lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii recurate. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 decembrie 2017", se arată în minuta şedinţei de judecată.
Opinie separată a făcut, în luarea deciziei date de completul de cinci judecători de la Curtea Supremă, magistraţii Rodica Susanu şi Cristian Daniel Oana, în sensul că: "Admite recursurile declarate de pârâta Bogdan Camelia şi intervenienta Asociaţia Forumul Judecătorilor din România împotriva Hotărârii nr. 1/J din 8 februarie 2017, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară în dosarul nr. 14/J/2016. Casează în parte hotărârea atacată, în sensul că respinge, ca neîntemeiată, acţiunea disciplinară exercitată de reclamanta Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Bogdan Camelia, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti. Respinge cererile de intervenţie accesorie formulate în interesul reclamantei Inspecţia Judiciară de către Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) şi Asociaţia Grupul pentru Investigaţii Politice (GIP). Admite cererea de intervenţie accesorie formulată în interesul pârâtei Bogdan Camelia de către Asociaţia Forumul Judecătorilor din România. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii recurate.", se mai arată în aceeaşi minută.
"Eu nu am încasat bani de la Ministerul Agriculturii, ci am fost remunerată de Banca Mondială"
Pe 8 februarie 2017, Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură, în urma unei decizii a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul excluderii a fost că magistratul Camelia Bogdan, care făcea parte din completul de trei judecători de la Curtea de Apel Bucureşti care l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare în dosarul ICA, s-ar fi aflat în incompatibilitate/conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei şi corupţiei funcţionarilor APIA, instituţie subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul ICA.
Camelia Bogdan a susţinut, în apărarea ei, că a primit de la ANI un răspuns conform căruia participarea sa în calitate de lector la cursurile organizate în anul 2014 pentru funcţionarii APIA "nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate", motiv pentru care nici nu s-a aflat în conflict de interese. Camelia Bogdan a mai subliniat că a predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul preşedintelui de secţie de la Curtea de Apel Bucureşti, participând şi la şedinţele de judecată la care a fost repartizată în acea perioadă. Conform judecătoarei, remuneraţia pentru activitatea de lector nu provine de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împrumut contractat de statul român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Într-un interviu oferit pentru Revista 22, în 8 august 2017, Camelia Bogdan a declarat că nu s-a gândit că pot plana bănuieli asupra ei privind o eventuală incompatibiltate dacă ţine cursuri pentru angajaţii APIA, nefiind motive temeinice legale în acest sens: "Niciodată nu m-am gândit la asta. Se întâmplă să le predau procurorilor cu care intru în sala de ședință sau funcționarilor ANAF. Statul român poate figura prin structurile sale ca parte în dosarele mele. Eu sunt un funcționar al statului, încasez bani de la stat. Nu am cum să mă gândesc că, predând unui procuror care, posibil, a doua zi intră într-o ședință la mine, să se tragă concluzia că mi-a fost cursant și că am soluționat diferit un dosar. Un dosar se soluționează prin coroborarea probatoriului, chiar și atunci când statul este parte într-un proces, iar judecătorul încasează bani de la stat. Eu respect principiile deontologice și nu văd ce fel de minți ar putea trage astfel de concluzii, care nu au suport în realitate. Eu nu am încasat însă bani de la Ministerul Agriculturii, ci am fost remunerată de Banca Mondială pentru seminarul în care am predat anticorupție funcționarilor statului."
