Pe aceeași temă
În acest moment doar Estonia a reuşit să integreze în actele de identitate mai multe servicii, precum cele medicale.
Cardul de sănătate se desființează şi va fi înlocuit de noul buletin
Cărţile de identitate vor fi schimbate cu cărţi electronice, care pot fi eliberate de la naştere, la solicitarea părinţilor, acestea urmând să aibă valabilitate doi ani, patru ani sau zece ani, în funcţie de vârsta titularului. Pe cartea electronică de identitate vor fi datele titularului care sunt şi acum în actul de identitate, precum şi date biometrice, respectiv imaginea facială şi amprentele de la două degete. După introducerea cărţii electronice de identitate nu va mai fi folosit cardul de sănătate, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne.
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Interne, care susţine că acesta este în conformitate cu măsurile prevăzute în Programul de guvernare 2017-2020, iar implementarea lui va asigura cetăţenilor garanţii suplimentare de securitate şi instituţiilor publice şi private certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe document.
Refuz din din motive religioase sau de conştiinţă
Persoanele care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză cartea electronică de identitate, vor putea obţine o carte de identitate simplă.
Prin proiectul de lege se introduce, pentru prima dată, posibilitatea eliberării unei cărţi de identitate simplă sau cărţi electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi. Astfel, vor putea fi eliberate cărţi de identitate cu valabilitate de 2 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, cu valabilitate de 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani şi cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.
Cartea electronică de identitate va conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
În format electronic vor fi înscrise: datele din formatul tipărit, respectiv numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii titularului, semnătura olografă a titularului, imaginea facială, Codul Numeric Personal şi adresa de domiciliu, cu excepţia semnăturii olografe a titularului; prenumele părinţilor titularului; un certificat şi, după caz, certificate calificate, prevăzute de Legea 455/2001 privind semnătura electronică; datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
Cartea electronică de identitate va asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberării noului document de identitate.
Certificatul digital emis de MAI
„Prin proiect se propune modificarea conceptului anterior privind conţinutul de date al cărţii electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informaţiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate. Astfel, „funcţionalitatea” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris în cip. Cardul naţional de sănătate îşi încetează valabilitatea la data la care titularului i s-a eliberat o carte electronică de identitate”, a precizat Ministerul Afacerilor Interne.
Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple va fi realizată eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar.
Stabilirea şi actualizarea contravalorii cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple se vor face de către Imprimeria Naţională, cu avizul Direcţiei generale ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
Producerea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate simple, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă vor fi realizate centralizat, de către Imprimeria Naţională.
Personalizarea documentelor se va realizeaza în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Imprimeria Naţională va achiziţiona şi va pune la dispoziţia MAI şi Ministerului Afacerilor Externe echipamentele şi produsele software necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate simple, a cărţilor de identitate provizorii, a dovezilor de reşedinţă, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă.
Iniţiatorii proiectului de lege spun că titularul unui document electronic se va putea autentifica on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice - bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţionale, ceea ce va conduce la simplificarea interacţiunii cu autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice.
„Cartea electronică de identitate va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, în sisteme informatice terţe ale administraţiei publice, precum şi în alte sisteme informatice, stabilite prin hotărâre a Guvernului, şi utilizarea semnăturii electronice extinse bazate pe certificat calificat, în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică”, a precizat MAI.
Investiţie inutilă fără o infrastructură pe măsură
Cristian Cloţ, fost coordonator IT al CASMB, a explicat, conform adevarul.ro, de ce e posibil ca acest proiect să eşueze.
„Teoretic, e frumos. Vom putea interacţiona uşor cu administraţia publică, vom putea să ne autentificăm cu acel card. Dar asta numai dacă statul român va fi în stare să implementeze sisteme informatice la nivelul acelor instituţii pentru ca cetăţeanul să poată interacţiona cu ele. În practică am mari reţineri pentru că, până acum, statul nu a demonstrat că este competent“, spune specialistul. Potrivit acestuia, fără o viziune integratoare, cărţile electronice nu vor putea fi folosite pentru alte servicii.
„Ar trebui ca statul român să gândească integrat dacă face o investiţie aşa de mare ca să schimbe actele de identitate. Altfel va fi inutilă dacă statul nu investeşte în servicii informatice în administraţia publică, astfel să le poţi folosi cu ajutorul cărţii de identitate. Trebuie dezvoltată şi partea de infrastructură, pentru că altfel degeaba sunt băgate aceste carduri pe gâtul oamenilor, că nu ai la ce să le foloseşti. La fel s-a întâmplat şi cu dosarul electronic de sănătate. Rata lui de utilizare finală este extrem de mică, de 1 la 10.000. Nimeni nu foloseşte acest sistem. La fel se poate întâmpla şi cu cărţile de identitate, dacă nu există servicii publice informatice care să-ţi permită să le foloseşti cu adevărat, va fi apă de ploaie“, spune Cristian Cloţ.
.png)
