Pe aceeași temă
UPDATE: CCR precizează că, şedinţa din 13 iulie 2022, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.1 alin.(4), (6) şi (7) şi art.19 din Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, precum şi legea în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
”În esenţă, Curtea a statuat că rolul avertizorului de integritate este acela de a dezvălui şi a comunica faptele de încălcare a legii realizate în cadrul unei organizaţii. Această comunicare se face fie printr-o raportare internă/externă la nivelul respectivei organizaţii, fie prin divulgare publică”, precizează Curtea.
”Legiuitorul a ales ca activităţile de raportare internă/externă şi divulgare publică să se realizeze succesiv, şi nu concomitent, protejând atât entitatea care face obiectul legii, cât şi starea de legalitate în care aceasta trebuie să îşi desfăşoare activitatea. Prin urmare, legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informaţiile ce fac obiectul legii şi fără a aduce atingere dispoziţiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală. Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate şi să îl responsabilizeze în activitatea desfăşurată”, se mai arată în comunicat.
CCR menţionază că ”stabilirea unei proceduri în realizarea activităţii de raportare/divulgare publică a informaţiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum şi delimitarea în funcţie de criterii obiective a unor etape aferente acestei activităţi nu aduc atingere protecţiei juridice a avertizorului de integritate”.
”Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecţie, sprijin şi reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecţie juridică al acestuia”, mai afirmă CCR.
Decizia este definitivă şi general obligatorie, iar argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Stirea inițială:
Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, în unanimitate ca neîntemeiată, sesizarea USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public. Astfel, legea merge la președintele Iohannis, care o poate promulga, poate cere Parlamentului să o reexamineze sau poate sesiza la rândul său CCR.
Legea este deosebit de importantă din moment ce procurorul-şef al Parchetului European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi a anunţat că ia în calcul posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiţionare a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorii de integritate.
La rândul său ș președintele Klaus Iohannis a declarat, săptămâna trecută, că parcursul legii avertizorilor de integritate nu este finalizat, spunând că „este important să fie o lege bună”, mai ales că transpune o directivă UE.
„Situația e în evoluție. Parcursul legii nu s-a terminat. Acuma, la momentul când vorbim, legea e la CCR, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine și atunci voi uza de instrumentele de care dispune președintele. Este important să fie o lege bună, care transpune directiva europeană nu doar în litera, ci și spiritul ei. Orice altă discuție a prematură. Sunt convins că în final vom avea o lege care are o formă bună”, a declarat Klaus Iohannis în conferința de presă de marți.
Parlamentul a votat, miercuri, 29 iunie, chiar în timpul vizitei vicepreședintelui Comisiei Europene, Vera Jourova, la București un proiect de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate, criticat puternic de ONG-uri pe motiv ca descurajează semnalarea actelor de corupție și de nerespectare a legii.
Reacția USR
Liderul USR, Cătălin Drulă, îi cere președintelui Klaus Iohannis să întoarcă de urgență la Parlament legea avertizorilor de integritate: „În forma actuală, legea descurajează dezvăluirea actelor de corupție și riscă să lase România fără bani europeni”.
Șeful partidului care a sesizat Curtea Constituțională îi cere președintelui Iohannis să nu promulge legea:
„Îi cer președintelui Klaus Iohannis să întoarcă de urgență la Parlament legea avertizorilor de integritate. În forma actuală, legea descurajează dezvăluirea actelor de corupție și riscă să lase România fără bani europeni”, transmite Cătălin Drulă.
El precizează că judecătorii CCR au decis marți să respingă sesizarea USR.
„Nicio surpriză de la un CCR condus de un fost consilier al lui Ion Iliescu. Din dorința lui Marcel Ciolacu, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă de a captura justiția și a elimina vocile care sesizează actele de corupția, România riscă să rămână fără banii din PNRR, așa cum a anunțat șefa Parchetului European de Justiție, Laura Codruța Koveși. Avertizez coaliția că nu poate călca în picioare statul de drept fără urmări. Fac încă un apel la PSD-PNL-UDMR să oprească acest asalt. România are nevoie de banii europeni pentru spitale, școli și autostrăzi, de banii europeni pentru dezvoltarea României”, conchide Drulă.
Sesizarea USR
USR a sesizat CCR cu privire la această lege pe motiv că "forma impusă de coaliţia PSD-PNL-UDMR slăbeşte considerabil protecţia persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituţiile publice şi ridică obstacole considerabile în obţinerea fondurilor din PNRR".
În sesizare sunt invocate patru argumente de neconstituţionalitate, printre care încălcarea obligaţiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană şi lipsa de claritate şi predictibilitate a unor prevederi.
USR consideră că actul normativ contravine Directivei UE pe care avea scopul de a o transpune - Directiva 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE. Directiva interzice ca prin transpunerea sa în legislaţia internă să se diminueze nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Conform USR, legea PSD-PNL-UDMR "exact asta face" - scade protecţia oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli.
Potrivit USR, şi Consiliul Legislativ a formulat observaţii şi recomandări în ceea ce priveşte lipsa de claritate, precizie şi predictibilitate a legii care "au fost ignorate" de partidele aflate la putere. Legea nu prevede concret, explicit, clar şi previzibil la art. 1 alin. (4) ce dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor, indică USR.
"În raport de prevederile art. 346 din TFUE, la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezultă că nu pot face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în materie de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii naţionale, care sunt considerate de stat ca fiind esenţiale pentru securitatea naţională şi, în mod special, care privesc armament, muniţie şi material de război. Neconstituţionalitatea textului derivă din faptul că este imposibil astfel pentru un avertizor să cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esenţiale pentru securitatea naţională sau cele privind dotarea de război. Un astfel de exemplu îl constituie achiziţionarea de fier vechi pe post de tehnică militară. Având în faţă textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă se încadrează sau nu, la un moment dat, în noţiunea de chestiune esenţială pentru securitatea naţională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor", argumentează USR în sesizarea depusă la CCR.
De asemenea, USR invocă încălcarea prevederilor art. 15 din Constituţie referitoare la teoria "dreptului câştigat", susţinând că este diminuată protecţia oferită avertizorilor de integritate sub nivelul actual conferit de Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
Nu în ultimul rând, în sesizare este invocată încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care Camera Deputaţilor a adoptat "numeroase" amendamente care "au denaturat semnificativ" consimţământul exprimat de Senat, precum eliminarea raportărilor anonime, scăderea până la trei ori a amenzilor civile aplicabile pentru represalii la adresa avertizorilor şi impunerea unui termen minim între momentul raportării şi divulgarea publică.
Legea privind protecţia avertizorilor în interes public vizează persoanele care raportează încălcări ale legii. Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.
